Succesul partidelor de extremă dreapta la alegerile regionale din landurile Brandenburg şi Saxonia
20 septembrie 2004O întrebare revine obsedant în mintea politicienilor şi a specialiştilor în sondaje demoscopice: cum a fost posibil ca în Saxonia, partidul naţional democrat, NPD de extremă dreapta să înregistreze 9,2 la sută din sufragii ?.Intr-o analiză dată publicităţii ieri de Institutul demoscopic Infratest-diamp este cercetat şi fenomenul migraţiei alegătorilor. NPD-ul a obţinut 160.000 de voturi mai mult ca acum cinci ani şi cei mai mulţi alegători au venit din tabăra indecişilor şi anume 65.000 . 39.000 de foşti alegători ai creştin-democraţilor au ales extrema dreaptă .21 la sută dintre votanţi sunt sub 24 de ani, un bilanţ zguduitor. In rîndul muncitorilor şi al şomerilor,17 la sută dintre primii şi 16 la sută dintre cei fără lucru consideră că nu mai pot fi reprezentaţi de partidele tradiţionale şi nici de foştii comunişti Ei au ales astfel extrema dreaptă. Alegătorii NPD-ului sunt preocupaţi în primul rînd de politica pieţii de muncă, dar 38 la sută se simt atraşi şi de sloganurile agresive împotriva străinilor. Regional partidul extremist de dreapta are succes mai ales în zonele de frontieră spre Polonia şi Cehia .Acolo se observă cu îngrijorare de mult timp cum în cluburi şi cămine de tineret s-au infiltrat extremişti de dreapta. Fiecare al şaptelea a ales extrema-dreaptă.In Brandenburg social-democraţii şi creştin-democraţii au înregsitrat pierderi cam la fel de mari faţă de acum cinci ani, patru la sută social-democraţii şi 7,1 la sută creştin-democraţii. Ce s-a petrecut, pentru că doar cu cîtva timp în urmă sondajele îi arătau pe cei din urmă favoriţi. Ofensiva premierului social-democrat al landului Brandenburg Matthias Platzeck care a discutat deschis despre temerile stîrnite de pachetul de reforme Hartz IV s-a dovedit a da roade. Social-democraţii au reuşit să atragă 14.000 de voturi de la creştin-democraţi şi 32.000 de voturi de la cei ce s-au mutat în zona verde din apropierea Berlinului. In acest fel Platzeck a reuşit să compenseze pierderile din rîndul abseteiştilor. Doar 19 la sută din şomeri, aşadar cu jumătatet mai puţini decît în 1999 au votat de data aceasta pentru social-democraţi. Uniunea creştin-democrată a pierdut voturi în favoarea social-democraţilor , a foştilor comunişti şi a liberalilor care au reintrat în Saxonia,în adunarea de land după zece ani de absenţă. Aproape 12.000 de voturi mai puţin decît în 1999 au venit din partea tinerilor. Aproape jumătate din alegătorii social-democraţilor au recunoscut că premierul Platzeck prin angajamentul său a reuşit să-i convingă să voteze pentru el. In tabăra creştin-democreată 15 la sută din alegători au declarat că au votat pentru partid din cauza candidatului Jörg Schönbom. De nemulţumirile contra pachetului de reforme Hartz IV au profitat mai ales partidele extremiste. Acest vot este expresia neîncrederii în democraţie, în competenţa de a soluţiona problemele de fond şi de a aplica reformele necesare. Niciodată de la căderea zidului berlinez în 1989, pesimismul şi dezamăgirea nu au fost mai profunde în landurile din est ca acum. Din mai multe studii se confirmă părerea că şase din zece est-germani cred că este nevoie de peste zece ani pentru ca în est să se atingă nivelul landurilor din vest. In ambele landuri federale o treime din alegători au votat pentru populiştii de stînga sau de dreapta, ceea ce trebuie să alarmeze atît guvernul social-ecologist în frunte cu cancelarul G.erhard Schroeder, cît şi opoziţia creştin-democrată. Sarcina lor este aceea de a atrage atenţia asupra lipsei de conţinut a sloganurilor extremiste şi a lipsei conceptelor concrete de reformă. In acest mod intrarea partidelor de extremă dreapta în adunările de land din Saxonia şi Brandenburg va rămîne un episod izolat.