Restaurantele și hotelurile insistă să-şi reia activitatea

Organizat online din cauza pandemiei, ”summitul economic” desfăşurat marți la inițiativa ministrului federal al Economiei, conservatorul Peter Altmaier, s-a încheiat după două ore și jumătate. 

Confruntat cu presiuni crescânde din partea mediului economic, după ce guvernul federal a hotărât prelungirea cu circa o lună (până cel devreme la 7 martie) a actualului lockdown, politicianul creștin-democrat a lansat reprezentanților a 40 de asociații economice invitația de a participa la consultări în cadrul unui ”summit economic”. 

”Discuțiile au fost constructive, foarte importante și fructuoase”, a declarat Altmaier după reuniune, încercând în mod vizibil să ofere o notă optimistă consultărilor, dar și să facă uitate criticile mediului economic, care acuză statul că acordă ajutoarele financiare pentru firme cu țârâita. 

Circa 90 la sută din plățile destinate firmelor care și-au oprit activitatea la jumătatea lunii decembrie au fost efectuate, a spus Peter Altmaier, precizând că este vorba despre aproximativ 6 miliarde de euro. ”Lucrurile încep să se miște”, s-a arătat convins politicianul creștin-democrat, om de încredere al cancelarei Angela Merkel. 

Altmaier nu spune însă că, în majoritatea cazurilor, suma acordată de executivul de la Berlin firmelor aflate în dificultate nu depășește câteva mii de euro. În multe situații acești bani nu acoperă nici măcar prețul chiriei, răspund reprezentanții firmelor. 

Guvernul de la Berlin a adus îmbunătățiri programului de susținere a economiei, grav afectată de restricțiile severe impuse pe fondul pandemiei. Astfel, de subvenții nerambursabile beneficiază de acum înainte și companiile mari, al căror profit anual depășește 750 de milioane de euro. 

În plus au fost aprobate un ajutor de repornire de până la 7500 de euro pentru persoanele care desfășoară activități independente și un fond pentru cazurile deosebit de dificile, vizând companiile care nu pot îndeplini unele dintre criteriile stabilite pentru primirea ajutorului. În aceste situații se va examina, de la caz la caz, oportunitatea acordării de subvenții. 

Cine, unde şi când poate ieși din lockdown în Germania?

Însă perspectiva primirii unor ajutoare bănești mai consistente și mai rapide nu va aduce o ameliorare semnificativă a stării de spirit a companiilor suferind din pricina actualului lockdown. 

În momentul de față, amintesc reprezentanții mediului de afaceri din Germania, cea mai apăsătoare problemă pentru companii este lipsa perspectivei concrete de reluare a activității. În context, Altmaier a anunțat că va elabora împreună cu asociațiile de afaceri o strategie de care se va ține cont în cadrul următoarei teleconferințe a cancelarei Angela Merkel și premierii landurilor federale consacrată restricţiilor.  

Incidența 35 este noua incidență 50

Săptămâna trecută, în urma consultărilor cu premierii landurilor federale, șefa executivului german Angela Merkel a anunțat că singura redeschidere posibilă la 1 martie este cea a saloanelor de tuns, ras și coafat. Toate celelalte domenii de activitate rămân sub restricții până când incidența infecțiilor va scădea. 

Guvernul a modificat criteriul incidenței care permite ”acordarea unei perspective de redeschidere” a economiei, arătând că un atare pas poate fi făcut numai când se ajunge la o cifră stabilă de 35 de noi infecții la suta de mii de locuitori în decurs de șapte zile. 

Șefa guvernului, care în ultimele luni a subliniat în mai multe rânduri că o incidență de 50 ar permite oficiilor de sănătate să urmărească lanțurile de infecții, a explicat că redefinirea criteriului de incidență s-a făcut din pricina pericolului reprezentat de mutațiile virusului. 

”Acest lucru ne dezămăgește profund”, a declarat Josef Sanktjohanser, președintele Asociației Comerciale Germane (HDE), care apără interesele a circa 350.000 de afaceri. Dintre acestea, aproximativ 200.000 sunt în lockdown. 

Este în continuare permisă comercializarea alimentelor și a bunurilor de zi cu zi. ”În magazinele deschise activitatea se desfășoară fără probleme”, susține Sanktjohanser. La fel ca toate celelalte industrii reprezentate la summitul economic, HDE solicită guvernului o perspectivă de deschidere. 

Doi din trei comercianți cu amănuntul se tem de faliment

Mai multe studii au arătat că activitatea comercială nu reprezintă un factor hotărâtor de răspândire a infecțiilor. Nu există niciun motiv pentru condiționarea deschiderii magazinelor de atingerea unei incidențe de sub 35 de noi infectări la 100.000 de locuitori în șapte zile, afirmă mediul de afaceri. 

Menținerea magazinelor închise nu este ”nici diferențiată, nici adecvată, nici proporțională”, atrage atenția Sanktjohanser. Industria pe care o reprezintă este afectată de un sentiment profund de nesiguranță, între altele și pentru că ajutoarele financiare promise de stat nu au ajuns la multe companii.

Circa 65 la sută dintre comercianții cu amănuntul din interiorul orașelor cred că vor fi nevoiţi să intre în faliment în cursul anului dacă ajutorul guvernamental nu este majorat și acordat în regim de urgență. Politicienii au promis o ”bazooka” și vor fi măsurați în funcție de aceasta, spune Sanktjohanser. 

Amintim că în primăvara anului trecut, în debutul pandemiei, guvernul federal a aprobat un pachet financiar de 750 de miliarde de euro pentru amortizarea efectelor pandemiei. Cu acel prilej, pentru a sublinia dimensiunea programului economic aprobat, ministrul federal de Finanțe, social-democratul Olaf Scholz, declara că Germania ”folosește bazooka” pentru contracararea urmărilor catastrofale ale pandemiei. 

Turism în pandemie 

Starea de spirit nu este mai bună nici în turism. Michael Frenzel, preşedintele Federaţiei Industriei Germane de Turism, solicită guvernului o perspectivă clară și dezavuează criticile aduse în mod repetat mobilității oamenilor. 

”În pofida campaniei de vaccinare care se află în desfășurare va trebui să trăim încă mult timp de acum înainte cu virusul. Avem urgent nevoie de o soluție politică. Aceasta trebuie să permită desfășurarea în condiții cât mai normale a vieții sociale, a timpului liber și a mobilității în pofida coronavirusului”, a cerut Frenzel. 

Clasa politică trebuie să răspundă la o întrebare esențială: în ce condiții oamenii pot călători şi domeniul turistic își poate relua activitatea? În țară și în străinătate ar trebui identificate zonele cu risc și create coridoare de călătorie sigure. Carantina obligatorie după întoarcerea din țări cu incidențe mai mici trebuie să ia sfârşit, mai spune Frenzel. 

Restaurante redeschise înainte de Paști?

Guido Zöllick, președintele DEHOGA (echivalentul HORECA din România), a declarat după summitul economic că în domeniul  de hoteluri şi restaurante urgențele sunt ”imense”. Există tot mai multă furie în rândul antreprenorilor, a spus acesta. 

Hotelurile și restaurantele au fost închise în șase din ultimele douăsprezece luni și multe companii se luptă să supraviețuiască, a amintit Zöllick. Asemenea colegilor din alte branșe, acesta cere guvernului stabilirea de criterii ”inteligibile și adecvate” de redeschidere. 

Președintele DEHOGA și-a exprimat convingerea că acest domeniu își va putea relua activitatea înainte de Paști. Asociațiile de afaceri și ministrul Economiei sunt de acord că o strategie de deschidere nu se poate orienta în funcție de câteva industrii individuale, ci trebuie să se sprijine pe concepte de igienă și capacități de testare. 

”Vorbim despre o abordare cuprinzătoare”, a spus Peter Altmaier în urma discuțiilor cu mediul de afaceri. Însă acest caracter voluminos al abordării contrazice însăși politica Angelei Merkel, adepta unei reluări pas cu pas a activității economice.