Straiele albe ale Papei şi oile negre ale UE

Fără fumul alb ce iese din hornul Capelei Sixtine atunci cînd conclavul a ales un nou Papă, fără fumul „istoriei” cum scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG azi, în editorialul de pe prima pagină, lumea ar fi mai săracă. Şi chiar dacă în aceste vremuri pseudo raţionale, a devenit de bon ton să vorbeşti de rău Biserica şi religia, totuşi există un mare număr de credincioşi care aşteaptă cu sufletul la gură, zile la rînd, fumul alb ce vesteşte instalarea pe Sfîntul Scaun a unui nou cap al Bisericii Catolice. Credinţa nu este raţională ceea ce constituie latura ei fascinantă dar şi primejdioasă. In vremuri instabile, ea oferă un sprijin, un reper, dar nu mai puţin important este ca ea să nu înăbuşe spiritul critic.

Din acest motiv, semnalează acelaşi ziar pe a doua sa pagină, protestanţii şi luteranii sunt ceva mai rezervaţi în privinţa intenţiei noului Papă de a reforma Biserica Catolică. Totuşi, Francisc se bucură de o neaşteptată şi masivă simpatie din partea est-europenilor, poate şi fiindcă el predică apă şi bea tot apă, relevă NEUE OSNABRUECKER ZEITUNG.

Nu o cruce aurită ci o cruce din metal poate fi zărită pe pieptul noului papă, ale cărui straie sunt albe şi cît se poate de simple. La întrunirile cardinalilor, adesea veşmîntul său negru contrasta cu purpura tradiţională în portul înalţilor prelaţi. Din înfăţişarea noului Pontifex Maximus, pe care o descrie, ziarul leton LATVIJAS AVIZE deduce trăsăturile de caracter ale acestuia: simplitate, modestie, căldură sufletească. Chiar dacă uneori se întîmplă ca prima impresie să nu fie neapărat şi cea care contează, scurtul răstimp de cînd cardinalul Bergoglio a devenit Papa Francisc legitimează entuziasmul pe care persoana sa îl stîrneşte.

Un papă neobişnuit de omenos şi cumsecade, exclamă de la Praga HOSPODARSKE NOVINY, un papă pe care-l aşteptam demult, scrie ziarul slovac PRAWDA, un papă care înaripează speranţele credincioşilor de rit greco-catotlic de a-şi vedea în sfîrşit recunoscută oficial, credinţa. Premize favorabile există căci între timp răposatul episcop ucrainean Stepan Tschmil, avusese bune relaţii cu actualul Papă, dă de înţeles UKRAINA MOLODA, sperînd în posibilitatea ca Biserica Greco-Catolică să poată lua hotărîri autonome, nemaifiind nevoită să consimtă la toate deciziile Vaticanului.

Iar de la Moscova NESSAWISSIMAJA GASETA atrage atenţia că un Papă de 76 de ani, nu poate reforma din temelii Biserica, deşi catolicismul ar avea stringentă nevoie de o primenire. Se poate însă spera ca Papa Francisc să fie dispus la compromisuri. Surprizele nu pot fi însă excluse.

Că ele pot fi şi dintre cele mai neplăcute, o dovedeşte situaţia Ungariei, luată cu îngrijorare sub lupă de liderii europeni la Bruxelles şi comparată, pe drept cuvînt, cu cea din România. Astfel, FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG scrie: guvernul de la Budapesta şi cel de la Bucureşti sunt de orientări diferite dar se comportă identic. Nu ele sunt cele care trebuie să respecte regulile ci regulile trebuie să se conformeze ţelurilor urmărite. Comentatorul evidenţiază că şi în România şi în Ungaria, Curtea Constituţională a devenit un factor perturbator în planurile urzite de guvernul Ponta, respectiv Orban. Al doilea factor care strică socotelile celor doi este străşnicia cu care Uniunea Europeană revendică respectarea principiilor statului de drept. Şi cum reacţionează liderii de la Bucureşti şi Budapesta? Ei recurg la un dublu limbaj: la Bruxelles, uzează de discursurile diplomatice şi formulele stereotipe, acasă emit discursuri naţionaliste incendiare. Ceea ce, deduce comentatorul, ar putea amplifica tendinţele centrifugale din sînul Uniunii Europene dacă aceasta nu va lua măsuri împotriva lezării canonului ei de valori. De aceea, presiunile pe care Comisarul UE, Reding, le face acum asupra Ungariei sunt cît se poate de corecte.

Iar la summitul Uniunii, unde pe ordinea de zi prioritară era problema crizei economice, creşterea economică şi programul de austeritate, prin controversatele modificări aduse constituţiei proprii Ungaria a iscat dispute încinse, umbrind lucrările reuniunii. In discuţie sunt aduse acum sancţiuni severe împotriva Budapestei, mergînd pînă la retragerea dreptului de a vota, semnalează portalul electronic al revistei DER SPIEGEL. De la Viena DIE PRESSE îşi exprimă consternarea pricinuită de criminalizarea de către guvernul Orban a problemelor sociale, în ocurenţă a săracilor, a celor lipsiţi de adăpost. Iar din Berlin, TAGESSPIEGEL se opreşte asupra instrumentelor cu care comisarul european pe justiţie, Viviane Reding, încearcă să stopeze abuzurile guvernului Orban: Bruxelles-ul examinează posibilitatea unei curmări a ajutoarelor europene şi o limitare a dreptului de vot al Budapestei.