1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Steinmeier: „România are respectul germanilor”

4 mai 2022

Războiul din Ucraina, criza refugiaților, dificultățile și aspirațiile Moldovei și unitatea euroatlantică - despre asta au vorbit la București președinții Germaniei și României.

https://p.dw.com/p/4ApJ2
Frank-Walter Steinmeier alături de Klaus Iohannis la București
Frank-Walter Steinmeier alături de Klaus Iohannis la București Imagine: Britta Pedersen/picture alliance/dpa

Nu sunt informații în acest moment că Rusia ar putea ataca Moldova, dă asigurări președintele României, Klaus Iohannis, dar, îl completează omologul său german Frank-Walter Steinmeier, „trăim vremuri în care nu putem exclude nimic, am fost deseori surprinși de Rusia, suntem martorii unui război purtat de Rusia în Ucraina cu mare brutalitate, (...) posibilităţile de destabilizare sunt cunoscute iar Rusia face uz de ele”.

Cei doi oficiali s-au întâlnit, astăzi, la București, o vizită pe care președintele federal a amânat-o de două ori, deja, din cauza pandemiei. Inițial, motivul vizitei l-a reprezentat împlinirea a treizeci de ani de la semnarea Tratatului de prietenie. Actualitatea discuțiilor a ieșit, însă, din zona festivismului, fiind marcată de evoluțiile din Ucraina și pericolul militar rusesc din întreaga regiune.

Moldova, o grijă pe care europenii nu știau că o au

Întrebat de Deutsche Welle dacă amenințările la adresa Moldoveiși perpetuarea conflictului înghețat din Transnistria au legătură cu abordarea prea prietenoasă față de Rusia, Steinmeier a reluat, la București, ceea ce a spus, luna trecută, într-un interviu dat presei germane: „La sfârșitul anilor 80 am îmbrățișat cu toții viziunea lui Gorbaciov (Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice - n.red.) despre construcția unei case comune europene. Privind retrospectiv, astăzi, trebuie să admitem că am eșuat în eforturile de a construi împreună această casă în care să existe locuințe pentru toată lumea. Asta nu înseamnă că încercarea a fost greșită. Privind tot de acum înapoi, susținerea politică pe care am dat-o chiar și eu proiectului conductei Nord Stream 2 după 2014 a fost o greșeală sau o evaluare greșită”. Dar, a completat președintele federal, „nu aș putea să pun în legătură comportamentul meu cu războiul din Transnistria”.

Șeful statului român a făcut câteva lămuriri pentru jurnaliștii germani care l-au însoțit la București pe Frank-Walter Steinmeier. Asemeni multor instituții media din vestul Europei, pentru presa germană, Republica Moldova și criza din Transnistria nu au existat ca subiecte și sunt mari necunoscute. „Moldova”, a explicat Iohannis, „este un stat declarat neutru și nu cred că există inițiative în direcția NATO. Radical diferit stau lucrurile dacă discutăm despre o posibilă integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, cererea de aderare a fost depusă deja, noi ne dorim de mult timp această integrare și e foarte important să privim evoluțiile din perspectiva locuitorilor din Moldova, unde susținerea pentru integrarea europeană a crescut semnificativ, în ultimele luni. Există speranță ca Moldova să devină, într-un interval rezonabil de timp, parte a Uniunii iar Germania și România susțin împreună acest demers”.

O nouă invitație la dialog pentru Zelenski

Steinmeier a recunoscut că grijile privind o posibilă destabilizare a Moldovei nu sunt noi și asta, a spus înaltul demnitar german, datorită influenței pe care Rusia o exercită prin intermediul Transnistriei. Moldova are nevoie de asistența tuturor europenilor, atât pentru a depăși dificultățile economice cât și pentru a face față valului de migranți din Ucraina, și-l va primi din partea Germaniei - la fel cum, a punctat președintele federal, „noi, germanii, susținem din toată inima Ucraina, financiar, economic și militar”. Steinmeier a precizat că aduce mereu aminte de acest suport german pentru ucraineni - „inclusiv în contactele cu omologul din Ucraina, atunci când este posibil”, trimitere la refuzul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a-l primi pe omologul său de la Berlin. Cât despre ajutorul dat de români refugiaților ucraineni, „noi, germanii, suntem impresionaţi (...) România are tot respectul nostru pentru ceea ce face”, a comentat președintele de la Berlin. Iar din perspectiva românească, Ucraina va trebui să își recapete complet integritatea teritorială iar situația în care se află țara vecină este nu doar apăsătoare ci și foarte îngrijorătoare din perspectivă economică, a mai punctat Klaus Iohannis, care a mai amintit că Germania contribuie la protecția spațiului aerian românesc cu avioane Eurofighter. Summitul NATO de la Madrid va trebui să aducă noi decizii pentru consolidarea flancului estic aliat, a încheiat șeful statului român. „Solidaritatea aliată funcționează fără nici un dar sau poate”, a mai ținut să transmită președintele german, în contextul în care Vladimir Putin rămâne imprevizibil iar pericolul se află la mică distanță de granițele României.

Președintele german a mai transmis de la București că țara sa este pregătită să renunțe la petrolul rusesc: „O mare parte din resursele de energie ale economiei germane au fost luate din Rusia. Cotele de petrol se restrâng vizibil și au ajuns, în prezent, la aproximativ 15% dependență de Rusia”.

Frank-Walter Steinmeier a mai avut în agenda vizitei la București o discuție cu premierul Nicolae Ciucă, o vizită la Colegiul Național Mihai Viteazu, unde au fost organizate clase cu predare în ucraineană, și întâlniri cu reprezentanții minorităților germană și evreiască din România. 

Cristian Ștefănescu DW Română
Cristian Ștefănescu La DW din 2000, Cristian Ștefănescu scrie despre actualitatea românească și despre teme europene.