Steaua roșie deasupra Republicii Moldova

Steaua roșie a revenit în Republica Moldova, de data aceasta ca simbol al Partidului Socialist, al cărui lider pro-rus Igor Dodon a devenit duminică președinte al țării. El a obținut 52% din voturi, față de aproape 48 de procente cât a înregistrat candidata pro-europeană Maia Sandu. A fost pentru prima oară în ultimii aproape 20 de ani când moldovenii și-au ales prin vot direct șeful statului. Până acum, această funcție era decisă de Parlament.

Acuze la adresa comisiei electorale

Maia Sandu a criticat desfășurarea scrutinului și a cerut demisia liderei comisiei electorale centrale și a ministrului de Externe. Mii de suporteri ai candidatei pro-europene au protestat luni la Chișinău. S-a aflat că în unele secții electorale din străinătate nu au existat suficiente buletine de vot. Cam un milion de moldoveni trăiesc și lucrează în afara țării, majoritatea în Rusia și UE. Populația totală a Republicii Moldova este estimată astfel la 3,6 milioane. Maia Sandu crede că mulți dintre susținătorii ei din UE nu au putut să voteze. În schimb, au avut drept de vot mii de locuitori ai Transnistriei separatiste, care l-au preferat masiv pe Dodon.

Martin Sieg, de la Societatea Germană de Politică Externă (DGAP) din Berlin ne-a declarat că este dificil de estimat cum a decurs votarea în străinătate în cazul prezidențialelor moldovenești. El nu crede însă că a avut loc o fraudare la scară largă a scrutinului. La fel vede lucrurile și Nicu Popescu, de la Institutul UE pentru Studii de Securitate din Paris: "Cred că alegerile au fost în mare libere și corecte."    

Legătură bună cu Moscova

Ambii candidați din turul doi al prezidențialelor s-au poziționat drept opozanți ai actualei guvernări. Deosebirea majoră dintre ei a fost orientarea lor geopolitică. Fosta ministră a Educației Sandu dorea continuarea cursului pro-occidental, în timp ce Dodon a militat pentru reorientarea spre Rusia. Victoria sa ar putea marca debutul unei schimbări de direcție în politica externă a Moldovei, cred experții intervievați de DW.

Din 2009, Republica Moldova se află pe un curs pro-occidental. Până în urmă cu câțiva ani, țara era considerată un elev-model în cadrul Parteneriatului Estic al UE și a depășit țări ca Georgia sau Ucraina, obținând drept de călătorie fără vize în spațiul comunitar. Guvernările pro-europene au fost marcate însă de scandaluri de corupție. Nu au fost rezolvate nici problemele economice ale țării considerate cea mai săracă din Europa. În acest context, socialiștii lui Dodon i-au depășit cu puțin la alegerile parlamentare din 2014 pe liberal-democrații aflați la guvernare, devenind cel mai mare grup parlamentar din opoziție. Tendința continuă prin victoria sa la alegerile prezidențiale.

În chiar primul punct al programului său electoral, Dodon promite "refacerea relațiilor strategice cu Rusia". Politicianul de 41 de ani are de mult timp conexiuni bune la Moscova. Dodon a fost membru al Partidului Comunist și până în 2009 a fost ministru al Economiei în guvernul președintelui comunist Vladimir Woronin.

"Val de nemulțumire" 

Experții cred că factorul pro-rus este exagerat în analizarea victoriei lui Dodon. "Ceasul s-a întors", spune Nicu Popescu, de la Institutul UE pentru Studii de Securitate din Paris. "Când ești de șapte ani la guvernare și te declari pro-european, dar conduci prost, furi și faci și alte prostii, atunci ceasul se întoarce." Dodon ar fi câștigat alegerile pe un val de nemulțumire a populației, mai important decât retorica pro-rusă, este de părere Popescu. 

Martin Sieg, de la DGAP, crede că "aspectul impresionant" la aceste alegeri nu a fost victoria lui Dodon, care era de așteptat, ci foarte buna prestație a Maiei Sandu. Ea nu a fost susținută de un partid bine fundamentat, nu a avut resurse deosebite și nici sprijin mediatic. "O mare parte din campania electorală și-a desfășurat-o pe Facebook", subliniază expertul.

Prim pas spre o victorie la parlamentare?

Experții nu așteaptă schimbări dramatice de la Dodon, pentru că atribuțiile președintelui sunt limitate. Fără aprobarea Parlamentului și Guvernului, el nu poate bloca de exemplu Acordul de Asociere cu UE, care prevede și o zonă de liber schimb. Totuși, aceasta a fost una din promisiunile sale electorale. Dodon poate însă organiza un referendum pe această temă.

Mult mai importante sunt alegerile parlamentare de peste doi ani. Dacă socialiștii lui Dodon le vor câștiga, abia atunci s-ar putea impune o schimbare adevărată în politica externă a țării. Martin Sieg, de la DGAP, se gândește la două scenarii pentru viitorul Moldovei. Primul prevede că Dodon se va folosi de succesul actual pentru a susține "o campanie împotriva guvernului care va avea ca rezultat o schimbare de putere în Parlament în 2018". O altă variantă ar fi o înțelegere între Dodon și elitele guvernante pentru menținerea actualului status quo. Rezultatul bun obținut de Maia Sandu arată în orice caz că este prea devreme pentru a ignora forțele pro-europene din Republica Moldova.

Autor: Roman Goncharenko