Starea de comă a justiției moldovenești

Despre problemele din justiția moldovenească se vorbește demult, nu doar în Republica Moldova, dar și în cele mai înalte foruri internaționale. Anual se fac evaluări, recomandări, foi de parcurs, promisiuni, condiționalități, se cheltuie bugete de milioane și timp. Toate însă degeaba. Pentru că, în cel mai nepotrivit moment, când iaca-iaca autoritățile trebuie să se laude partenerilor externi cu reformele implementate, se întâmplă un caz tragic, care scoate la suprafață starea adevărată a justiției din Moldova și lipsa de îmbunătățiri reale.

Aceasta este istoria unui tânăr moldovean, pe nume Andrei Brăguța, care din nefericire acum trei luni se deplasa cu mașina personală pe un drum național din Republica Moldova și a fost oprit de o patrulă a poliției pentru încălcarea regulilor circulației rutiere. Potrivit poliției, bărbatul ar fi avut un comportament agresiv, iar aceasta ar fi fost cauza reținerii sale pentru 72 de ore, iar apoi a arestului de 30 de zile. La nici două săptămâni de detenție, tânărul a decedat.

Istoria nefastă a acestui tânăr explodează ca o bombă în grădina justiției după ce rudele victimei observă pe corpul acestuia urme de lovituri și acuză autoritățile de moartea bărbatului. La rândul său, autoritățile își găsesc scuze și prezintă probe video în care Brăguța se manifesta agresiv, lovind în polițiști. Părinții decedatului explică acest comportament prin faptul că ar fi avut dereglări psihice, care s-ar trage din trecut. Dar, aceasta nu a fost un motiv de panică pentru autorități, care declarau că nu loviturile primite i-au provocat decesul bărbatului, ci condițiile proaste în care a fost deținut.

Mai mult, șeful secției de combaterea torturii la Procuratura Generală, Ion Caracuian, susținea: „Conform raportului de expertiză medico-legală, moartea cetățeanului Brăguța a survenit în rezultatul insuficienței respiratorii, cauzată de bronhopneumonie purulentă bilaterală. Această maladie s-a dezvoltat în perioada când cetățeanul Brăguța se afla deja în custodia statului. Debutul bolii este cu patru zile maximum înainte de deces”.

Tot atunci, organizațiile pentru drepturile omului declarau că decesul lui Andrei Brăguța scoate la iveală mai multe probleme din penitenciare și izolatoare.

Viața unui om nu înseamnă nimic în Moldova

Cazul Brăguța a luat o altă întorsătură când, în aceste zile, procuratura a făcut publice mai multe înregistrări video din care se vede cum tânărul era bătut cu cruzime în celulă de către patru deținuți, în timp ce polițiștii din tură se plimbau pe coridoare fără a interveni. Potrivit unui comunicat de presă, trei inspectori ai izolatorului de detenție provizorie al Direcţiei de Poliţie a municipiului Chişinău şi patru deţinuţi care s-au aflat în aceeaşi celulă cu Andrei Brăguţa vor ajunge pe banca acuzaților. Dosarul de învinuire a celor șapte a fost transmis în instanță, iar poliţiştii sunt acuzaţi de manifestarea consimţământului tacit la comiterea actelor de tortură de către co-deţinuţi în privinţa lui Andrei Brăguţa, precum şi pentru supunerea victimei la tratamente inumane.

Vadim Vieru, avocatul Asociației „Promo-LEX”, care se ocupă de apărarea drepturilor omului, este de părere că acest caz a scos la iveală o problemă sistemică din justiția din Moldova, iar autoritățile nu se grăbesc să o rezolve.

„Cazul dat este foarte emblematic pentru că arată starea justiției din Republica Moldova. Aici mă refer la justiția penală în primul rând, mă refer la calitatea asistenței juridice, la lipsa unor proceduri pe care trebuie să le aibă polițiștii, procurorii și alții, atunci când interacționează cu persoane bolnave mintal, lipsa procedurilor în izolatoarele de detenție etc. Sunt standarde internaționale pe care Moldova le-a aprobat, care spun că persoanele cu dizabilități mintale ar trebui să fie plasate în celule adaptate. De asemenea, mai avem o problemă în acest caz, regula spune că aceste persoane nu trebuie să ajungă în detenție, ci să fie tratate. Au fost foarte multe etape în cadrul cărora au fost comise multe erori, iar vinovați se fac toți – avocatul, procurorul, judecătorul etc. Aceste erori au dus la decesul unui om, iar cazuri similare se pot întâmpla în fiecare zi. Autoritățile ar trebui să-și instruiască subalternii, astfel ca ei să știe cum să se comporte și să aplice legea în asemenea cazuri”, a declarat avocatul în exclusivitate pentru DW.

În închisorile din Moldova deținuții dorm pe rând

Cazul Brăguța a stârnit un val de critici și a scos la iveală o problemă legată de securitatea și drepturile cetățenilor ajunși în închisorile din țară, iar autoritățile încearcă de fiecare dată să mușamalizeze cazurile de comportament inuman față de deținuți. Astfel, potrivit Oficiului Avocatului Poporului din Moldova, doar în anul 2014 în cadrul organizației au fost înregistrate 23 de adresări în care s-au invocat acțiuni de tortură şi 106 plângeri privind condițiile neadecvate de detenție. Cele mai multe petiții cu asemenea conținut au fost recepționate din Penitenciarele nr. 13 din mun. Chișinău, nr. 2 (Lipcani), nr. 15 (Cricova), nr. 18 (Brănești). În adresările la Oficiul Avocatului Poporului, condamnații se plâng în mod special de suprapopularea instituțiilor penitenciare, iluminarea insuficientă a spațiilor de detenție, lipsa unor condiții minime necesare pentru igiena personală etc.

„În lipsa sistemelor de protecție și prevenire, în penitenciare se întâmplă cu părere de rău destul de multe cazuri când violența este aplicată chiar de gardieni. Dar, în același timp, se întâlnesc multe cazuri când violența este aplicată de alți deținuți, la indicația gardienilor. Comitetul pentru Prevenirea Torturii a Consiliului Europei a efectuat o vizită neplanificată în 2015, când a monitorizat starea penitenciarelor din țară. Concluziile au fost foarte negative, susținând că condițiile în care se află deținuții sunt foarte proaste. Cea mai mare problemă în penitenciarele noastre este suprapopularea. De exemplu, capacitatea penitenciarului nr. 13 este de 500 de oameni, iar acolo la moment avem 1050 de deținuți, care sunt nevoiți să doarmă pe rând din cauză că nu au paturi suficiente. Pe locul doi avem asistența medicală proastă. Problemele penitenciarelor sunt de sistem. Acestea au fost recunoscute de CEDO, iar Comitetul de Miniștri este mereu pe ochii pe noi. Din această cauză, autoritățile noastre au început să construiască un nou penitenciar, care trebuie finalizat în 2018. Dar construcția nu a început, iar eu mă tem că el va fi dat în exploatare mult mai târziu sau chiar deloc”, susține Vadim Vieru.

UE a înghețat 28 de milioane de euro pentru reforma justiției

Situația gravă din justiția din Republica Moldova și lipsa reformelor din sistem a determinat Uniunea Europeană să stopeze asistența financiară în acest domeniu. Astfel, pe 11 octombrie, Delegația Comisiei Europene la Chișinău a anunțat printr-un comunicat de presă că nu va transfera ultima tranșă de 28 de milioane de euro Moldovei pentru a sprijini reformele în justiție. Oficialii de la Bruxelles motivează această decizie prin lipsa rezultatelor în reformarea sistemului judiciar din țară.

„UE a urmărit îndeaproape procesul de reformă și a remarcat că autoritățile moldovenești au manifestat un angajament insuficient de reformare a sectorului justiției în 2014 și 2015”, se mai spune în comunicat. La aceasta se mai adaugă și investigațiile jurnaliștilor moldoveni, care scot la iveală nenumărate acte de corupție din justiție, în urma cărora oamenii din sistem se îmbogățesc ilicit și nu își declară averile sau proprietățile.

Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, consideră că în urma acestui caz trebuiau să urmeze mai multe demiteri, iar clasa politică de la Chișinău să înceapă urgent implementarea angajamentelor față de UE. Cu toate acestea, actuala guvernarea continue să susțină că totul este bine și că rezultate există.

„Guvernul Republicii Moldova a cheltuit resurse financiare importante din bugetul de stat pentru reforma justiției. Suma se ridică la zeci de milioane de euro. Pe de altă parte, UE s-a angajat să restituie aceste cheltuieli, în cazul în care reformele vor aduce rezultate. Acestea nu au venit, iar din acest motiv UE nu a acordat Ministrului Finanțelor 28 de milioane de euro. Acești bani au fost bugetați și cheltuiți, iar statul a pierdut în acest an peste 600 de milioane de lei. Motivele au fost clar explicate, dar pot menționa o parte din ele, care sunt evidente. Independența judecătorilor rămâne o problemă serioasă, iar combaterea corupției în justiție încă mai este așteptată. Nu am văzut ca cineva să își recunoască greșelile, iar guvernarea actuală a încercat să paseze responsabilitatea pe guvernările anterioare. Aceste reforme trebuiau făcute în 2014, dar UE a așteptat încă doi ani de zile ca autoritățile să genereze rezultate și abia în acest an a făcut acest anunț. În acest timp guvernarea a avut timp să redreseze situația, dar nu a făcut-o. Cea mai bună soluție pentru a schimba starea de lucruri este aplicare unor reforme drastice, care să nu fie doar pe hârtie, ci și în realitate. Autoritățile trebuie să înceapă cu reformarea Curții Supreme de Justiție, selectarea judecătorilor, reforma Consiliului Superior al Magistraturii, cea a Procuraturii”, a menționat expertul în exclusivitate pentru DW.

Justiția moldovenească rămâne în comă, iar semne de viață, care ar da o speranță în viitor, nu se văd. În acest timp, cetățenii sunt cei care suferă, iar cazul Brăguța este doar unul dintr-o multitudine, care confirmă cât este de putred sistemul. Nimeni în Moldova nu poate garata că poate beneficia de o justiție corectă, care să-i poată oferi siguranța vieții într-un stat de drept.