Eșec major pentru Putin. Aderarea Finlandei întăreşte NATO

La câteva săptămâni după invadarea Ucrainei de către Rusia, cetățenii finlandezi au dat primele semnale guvernului lor că se tem de o posibilă extindere a războiului și că ar dori garanții suplimentare de securitate pentru țară. Cu o armată profesionistă de 300.000 de militari și un milion de rezerviști gata oricând să intre în luptă, Guvernul de la Helsinki a anunțat că vrea să facă parte din cea mai mare construcție politico-militară defensivă din lume.

 

• Finlanda are un sistem de apărare puternic, cu două pietre de temelie: armata obligatorie și un număr mare de rezerviști (900.000) foarte bine pregătiți.
• Kremlinul anunță că va lua toate măsurile necesare pentru a echilibra situația.
• 57% dintre cetățenii Suediei doresc ca țara lor să adere la NATO.

Președintele Rusiei a justificat decizia de a invada Ucraina pentru că această țară dorea să adere la NATO. Moscova a anunțat că nu mai poate accepta alte state membre în vecinătate, cum sunt Estonia, Lituania și Letonia, foste republici sovietice.

Dar o “operațiune militară” pe care Kremlinul a proiectat-o să țină maximum două săptămâni a trecut de două luni și jumătate, peste 20.000 de militari ruși pierzându-și viața, conform estimărilor făcute de autoritățile ucrainene.

Încălcarea tuturor legilor internaționale, crimele de război și bombardarea fără discernământ a orașelor și satelor au îngrijorat într-o mare măsură țările din vecinătatea Rusiei, dar și întreaga Europă.

Cetățenii Finlandei, la scurt timp după declanșarea invaziei, au început să facă presiuni asupra autorităților pentru ca țara lor să adere la NATO. 

Dacă până atunci neutralitatea era o formă de apărare a independenței, iar ea era susținută de opinia publică, acțiunea brutală a Moscovei i-a determinat pe finlandezi să caute o soluție prin care să obțină o apărare efectivă a teritoriului lor.

Articolul 5 din tratatul alianței definește conceptul de apărare colectivă, adică atunci când un stat membru e atacat, se consideră că toate celelalte au fost, iar reacția militară este solidară.

„Finlanda trebuie să solicite fără întârziere aderarea la NATO. Sperăm că pașii încă necesari la nivel național pentru a lua această decizie vor fi făcuți rapid în zilele următoare”, a declarat Sauli Niinistö, președintele Finlandei, responsabil cu politica externă.

Finlanda n-a crezut că sfârșitul URSS o să aducă pacea

76% dintre cetățenii acestei țări susțin aderarea la NATO. Cu un astfel de procent, cu o armată profesionistă, antrenată și modernă, de 280.000 de militari, cu 900.000 de rezerviști și serviciu militar obligatoriu pentru toți bărbații, cuprins între șase luni și un an, aderarea va fi un mare câștig pentru alianță și pentru tot ce înseamnă flancul estic al acesteia.

“Finlanda a avut întotdeauna o abordare pragmatică și practică în ce privește sistemul de apărare națională. Când s-a încheiat Războiul Rece, majoritatea țărilor europene și-au mutat atenția către operațiunile externe, și-au redus cheltuielile militare și au mizat pe forțe armate reduse, dar extrem de specializate”, susține Heljä Ossa, cercetător în Departamentul de Război al Universității Naționale de Apărare din Finlanda, într-o lucrare publicată în “War on the Rocks”, un site specializat în studiul războiului. 

“Finlanda a ales o cale diferită, asta și pentru că are o graniță de 1.200 de kilometri cu Rusia. Helsinki și-a menținut un sistem de apărare națională puternic cu două pietre de temelie: armata obligatorie și un număr mare de rezerviști (900.000) foarte bine pregătiți”, a mai scris cercetătoarea în domeniul apărării.

“Serviciul militar obligatoriu și deținerea unei rezerve mari de soldați în locul unei armate uriașe în serviciul activ au permis Finlandei să dețină o forță eficientă, chiar și atunci când ponderea din PIB cheltuită pentru apărare era mai mică decât ar fi fost necesar”, a explicat specialista.

Moscova face o analiză specială

Anunțul făcut de președintele Finlandei cu privire la aderarea la NATO, care e acum sigură, deși mai trebuie îndepliniți câțiva pași formali, cum ar fi votul final din Parlament, a provocat cel puțin iritare la Moscova.

„O nouă extindere a NATO nu face continentul nostru mai stabil și mai sigur. NATO se îndreaptă spre noi. De aceea, desigur, toate acestea vor justifica o analiză specială și luarea măsurilor necesare pentru a echilibra situația și a ne garanta securitatea”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Prin această cerere de aderare făcută de Finlanda, obiectivele strategice ale Kremlinului sunt aruncate în aer, iar influența globală scade semnificativ.

Citiți articolul integral pe Spotmedia.ro.