Cum ajung extremiștii la tineri. Pericolul din România

În mesajele sale pe TikTok, liderul AfD, Maximilian Krah, îi vizează în mod repetat pe tinerii germani cu mesaje de tip macho: „Unul din trei tineri germani nu a avut niciodată o iubită. Ești unul dintre ei? … Bărbații adevărați sunt de extremă dreaptă. Bărbații adevărați sunt patrioți. Așa îți găsești o iubită!”

Ar fi interesant de urmărit dacă această tendință a devenit vizibilă și în contextul românesc, spune profesorul Corneliu Bjola, într-un dialog cu Spotmedia.ro, din seria interviurilor și analizelor dedicate consecințelor ascensiunii platformelor extremiste și populiste.

Din această serie face parte și analiza rezultatelor alegerilor din Turingia, în interviul cu profesorul Valentin Naumescu: Cinci cauze care au dus la votul pentru extrema dreaptă în Turingia: resentiment est-german sau dezinformare în social media? Interviu

 

În Germania, amintește Corneliu Bjola, există de mai mult timp politica Zidului (Brandmauer), prin care partidele tradiționale refuză să colaboreze cu partidele extremiste, gen AfD.

Corneliu Bjola este profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford si director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, membru al Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE).

Cât de relevantă e, de fapt, ascensiunea partidului extremist AfD în Turingia? Putem extrage consecințe pe termen mediu și mai ales la nivel național?

Cred că am face o greșeală să subestimăm importanța lor, dar nu e bine nici să o supraestimăm, consideră Corneliu Bjola, care analizează contextul specific al Turingiei, landul unde Partidul Nazist al lui Adolf Hitler a reușit să câștige locuri în parlamentul și guvernul local în 1930.

"La alegerile din iunie pentru Parlamentul European, AfD a obținut 16% la nivel național, așa că nu vorbim de o ascensiune națională a extremei drepte.

Trebuie, de asemenea, adăugat că Turingia este unul dintre cele mai mici dintre cele 16 landuri ale Germaniei, cu puțin peste 2 milioane de locuitori dintr-o populație națională de peste 80 de milioane, în timp ce populația Saxoniei este de cca 4 milioane.

Politica din landurile estice este, de asemenea, adesea destul de diferită de cea națională și să nu uităm că, în ultimii 10 ani, Turingia a fost singurul land german cu un premier din partea partidului ex-comunist Die Linke.

Pe de altă parte, Turingia are o reputație istorică pătată, fiind primul stat în care Partidul Nazist al lui Adolf Hitler a reușit să câștige locuri în parlamentul și guvernul local în 1930. Dacă adăugăm la asta faptul că liderul partidului AfD din Turingia, Björn Höcke, a fost deja condamnat de un tribunal german pentru folosirea simbolurilor naziste și că aproximativ 30% din cetățenii din Turingia și statul vecin, Saxonia, au votat pentru un partid, AfD, care a fost desemnat de Biroul German pentru Protecția Constituției drept grup extremist de extremă dreaptă, atunci avem motive suficient de serioase să fim îngrijorați.

Să nu uităm, de asemenea, că locul al treilea în alegerile din cele două landuri i-a revenit unui partid nou, desprins din Die Linke, partidul Sahra Wagenknecht Allianz (BSW), cu o ideologie ciudată, combinând elemente de extremă stângă și dreaptă".

Cum sunt targetați tinerii de mesajele dreptei radicale

Pe scurt, alegerile transmit un semnal clar că mulți, și ce e și mai interesant, mulți tineri, nu se regăsesc în platforma oferită de partidele tradiționale și sunt gata să îmbrățișeze extremismele, explică profesorul Bjola:

"E un semn de disperare politică, în care un procent semnificativ din electoratul celor două landuri se îndepărtează de centrul politic.

Nu mă aștept, deocamdată, la un efect de contagiune la nivel național, dar mă aștept ca acest semnal să afecteze poziția partidelor tradiționale, mai ales în domeniul politicii de imigrație, mult exploatat de AfD, deși numărul imigranților în landurile estice este cel mai mic în comparație cu cele din landurile vestice".

Trei lecții și pentru România: resentimentul ar putea fi folosit la București pentru mesaje anti-UE

Resentimentul speculat politic de platforme populiste duce la o și mai mare excluziune economică și instabilitate politic, spune Corneliu Bjola, care a văzut cum politicienii pun în circulație resentimentul la Brexit, cu consecințe încă în derulare.

Acesta vede trei lecții importante de reținut, unele specifice contextului politic din Germania, altele având însă relevanță și pentru alegerile care urmează in România:

Politica de resentiment

"În primul rând, problema politicii de resentiment: cei din estul Germaniei continuă să nutrească un resentiment față de Berlin, legat de percepția că sunt, într-un fel, cetățeni de rang secund în societatea germană/vestică, că modul lor de viață este amenințat de normele sociale impuse de o Uniune Europeană îndepărtată și de o politică federală laxă privind imigrația. 

Citiți interviul integral pe Spotmedia.ro.