Spionajul industrial și munca la domiciliu

În actuala pandemie, telefoanele inteligente, computerele și televizoarele nu sunt utilizate numai pentru a accesa filme, muzică sau rețete de gătit. În multe locuri din lume, părinții sunt conectați la serverele companiilor pentru care lucrează, copiii participă la cursuri online, pentru că nu pot merge la școală. Rețeaua privată de internet găzduiește, deci, toate fluxurile de date.  

Acest lucru implică riscuri considerabile, avertizează Roland Feil, director general al companiei de securitate Dallmeier Systems, cu sediul la München. ”Poate că aveți doi sau trei copii care intră pe internet cu dispozitivele lor. Fiecare dintre aceste dispozitive oferă o poartă de acces”. 

Mai precis, acces la sistemele de bază ale unei companii. La începutul pandemiei, multe companii au subestimat în totalitate acest aspect. ”Riscul a fost luat pur și simplu în calcul pentru a putea asigura desfășurarea activității”, spune Feil. ”În opinia noastră, situația rămâne în continuare critică”. 

Sisteme de alarmă pentru fluxurile de date

Accesul la date sensibile prin intermediul laptopului de acasă oferă spionilor industriali noi oportunități de a intra în posesia unor secrete de afaceri. De asemenea, modalitățile bine cunoscute, precum accesul la fața locului, joacă în continuare un rol major. 

Cum tot mai multe informații sunt stocate digital, securizarea sistemelor relevante trebuie să aibă prioritate maximă, spune Volker Wagner, responsabil pentru securitatea corporativă la gigantul chimic BASF și care conduce Alianța pentru Securitatea Afacerilor.

Protecția, spune Wagner, se poate face folosind instrumente care detectează automat ieșirile de date. ”Este vorba despre sisteme inteligente de alarmă care identifică anomalii în traficul de date”, explică acesta. Sistemul de alarmă se activează în clipa în care observă încărcarea unor cantități foarte mari de date sau când bazele de date de cercetare sunt accesate prea des și în momente neobișnuite.

100 de miliarde de euro daune pe an

Wagner afirmă că spionii au în vedere cu precădere trei domenii. Cercetarea - domeniu complex și costisitor – este foarte tentantă pentru hoți, care astfel încearcă să găsească o ”scurtătură” pentru dezvoltarea propriului produs.

La mare căutare sunt și compozițiile și rețetele de produse aflate în posesia unui număr mic de companii. ”Să ne gândim de pildă la vaccinurile împotriva coronavirusului”, spune Wagner. Competențele companiilor germane în sectorul producției, mai spune expertul, sunt de asemenea de interes pentru spioni. 

Conform informațiilor Bitkom, o asociație IT, spionajul, furtul de date și sabotajul provoacă daune de peste 100 de miliarde de euro pe an economiei germane. În timp ce corporațiile mari sunt de obicei bine securizate, IMM-urile și startup-urile se confruntă cu mari probleme.

”Cu cât o companie este mai slabă economic, cu atât mai redusă este și capacitatea ei de a face față tehnic atacurilor cibernetice. Există deci o mare probabilitate ca aceasta să fie atacată cu succes”, este ferm convins Michael Kilchling, expert în cercetare, securitate și drept la Institutul Max Planck. 

Practicantul poate fi un spion

Potrivit lui Kilchling, spionajul industrial are mulți actori. Între aceștia regăsim angajați ai unor companii concurente, angajați șantajați ori foști angajați mânați de gândul răzbunării. Posibili spioni pot fi stagiarii în cercetare, presupușii jurnaliști sau vizitatori ai unor expoziții. 

Tot mai des, în spatele spionajului economic se află servicii secrete străine. ”Nu este deloc vorba numai despre suspecții obișnuiți, respectiv China, Rusia și Coreea de Nord”, spune Kichling. 

”Trebuie să privim mai larg. Poliția de frontieră din Statele Unite verifică laptopurile la intrarea în țară. Mă uit fascinat și la Franța, care are o École de guerre économique, adică o școală de război economic, unde oficialii statului sunt instruiți în consecință”. 

Război rece tehnologic

Potrivit lui Thomas Haldenwang, președintele Oficiului pentru Protecția Constituției (contraspionajul german), spionajul industrial devine o provocare tot mai puternică la adresa economiei germane. ”Știm că numeroase țări își folosesc serviciile secrete pentru a atinge în mod activ obiectivele de creștere în anumite industrii”, spune acesta. 

Nu este vorba doar despre inocularea de agenți în companii, cât despre racolarea de angajați ai acestor companii pentru atingerea scopurilor proprii.

Mai mult ca oricând, tehnologia de vârf și eficiența economică sunt cheile puterii economice, a suveranității și a dominației statelor. ”Apare la orizont imaginea unui război rece tehnologic, ale cărui linii de demarcație se desfășoară de-a lungul sferelor de influență tehnologică”, a explicat Haldenwang. Discuția despre extinderea rețelei 5G și rolul grupului chinez Huawei este doar o parte a tabloului. 

Oficiul pentru Protecția Constituției se concentrează în prezent asupra companiilor, instituțiilor de cercetare și autorităților implicate în combaterea pandemiei de coronavirus. Acestea sunt o țintă râvnită, așa cum a arătat atacul cibernetic asupra sistemelor Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) din decembrie, care ar fi fost instrumentat de hackeri ruși.

Protecția Constituției subliniază că prevenirea spionajului industrial prin sensibilizarea decidenților companiilor și consiliere adecvată reprezintă ”competența principală” a acestei instituții. PC poate oferi sprijin unei companii care a fost deja ținta unui atac. Însă majoritatea firmelor se tem că reputația lor ar avea de suferit dacă admit că au fost ținta unor atacuri cibernetice. Din acest motiv, ele preferă să păstreze tăcerea asupra acestor incidente, spune Michael Kilchling. 

”Companiile vor să evite impresia că nu reușit să se protejeze cum se cuvine, ceea ce ar afecta negativ percepția clienților asupra lor”. Pe de altă parte, mai explică Kilchling, multe companii se tem și că ancheta ce ar urma le-ar putea perturba activitatea. ”Ce firmă vrea să aibă agenții Protecției Constituției în companie, care să le ia computerele la puricat?”