Soarta ostaticilor Hamas

Daniel Lifschitz îşi tot trece cu mâinile prin părul său negru tuns scurt. Îşi dă silinţa să rămână liniştit, să nu pară prea emoţionat că de această dată este posibil să se ajungă la o înţelegere vizând ostaticii. "De fiecare dată am avut senzaţia că mă aflu în montagne russe. Dar de această dată am sentimentul că s-ar putea să reuşească", afirmă el.

Potrivit mass media Hamas a aprobat o listă cu 34 de nume ale unor ostatici israelieni, pe care i-ar putea elibera în cadrul unei înţelegeri de încetare a focului încheiate cu guvernul israelian. Lista care a fost publicată mai întâi de postul tv saudit Asharq a fost preluată rapid de mediile israeliene.

Pe listă se află şi numele bunicului lui Daniel Lifschitz, în vârstă de 84 de ani, şi cel al lui Arbel Yehoud, o tânără de 29 de ani. Portretul ei este imprimat pe tricoul pe care Daniel Lifschitz îl poartă astăzi la Tel Aviv. El o cunoaşte din copilărie. Arbel Yehoud este sora cea mică a bunului său prieten Dolev, care a fost ucis pe 7 octombrie în kibuţul Nir Oz, când terorişti ai Hamas şi ai altor organizaţii militante islamiste au atacat Israelul. Aproximativ 1200 de oameni au fost ucişi în acea zi în Israel şi alţi 251 au fost răpiţi şi duşi ca ostatici în Fâşia Gaza.

A trecut mai bine de un an de la prima înţelegere vizând ostaticii

Printre primii ostatici cărora li s-a permis să se întoarcă în Israel deja după 17 zile s-a numărat şi Yocheved, bunica lui Daniel Lifschitz. Imaginile cu femeia în vârstă de 85 de ani, înconjurată de luptători ai Hamas, mascaţi şi înarmaţi până în dinţi, au făcut înconjurul lumii. "De atunci ea aşteaptă să fie eliberaţi şi toţi ceilalţi". A urmat apoi o înţelegere la care s-a ajuns în noiembrie 2023. Hamas a eliberat 105 ostatici israelieni în schimbul eliberării unor prizonieri palestinieni aflaţi în închisorile israeliene. Dar de atunci nu a mai existat nicio înţelegere între cele două tabere.

În prezent în Fâşia Gaza se află 100 de ostatici. 29 dintre ei au fost răpiţi din Nir Oz, o comunitate în care a crescut şi Daniel Lifschitz. 

Momentan nu se ştie câţi dintre ei mai sunt în viaţă. În repetate rânduri armata israeliană a descoperit lunile trecute în Fâşia Gaza trupurile neînsufleţite ale unor ostatici. Miercuri, 8.01.2025, armata israeliană a făcut cunoscut că a recuperat alte două trupuri neînsufleţite. Unul din ele este al lui Youssef Alziadna, care figurează pe lista publicată de postul de televiziune saudit.

"Dacă nu reuşim acum să ajungem la o înţelegere va fi prea târziu şi pentru ceilalţi", a declarat Lifschitz chiar înainte de publicarea ştirii vizând recuperarea celor două trupuri.

"Israel refuză să pună capăt războiului" 

"Hamas vrea de câteva luni o înţelegere", a declarat Gershon Baskin. Activistul pentru pace susţine că este singurul israelian care are de mulţi ani un contact direct cu membri ai Hamas. În 2011 el a fost cel care a făcut posibilă eliberarea soldatului israelian Gilad Schalit, ţinut ostatic în Gaza timp de mai bine de cinci ani. În schimbul său Israelul a eliberat mai bine de 1000 de prizonieri palestinieni. Între aceştia s-a numărat şi Yahia Sinwar, şeful de mai târziu al Hamas din Fâşia Gaza, care aparent a contribuit notabil la planificarea atacului din 7 octombrie.

"Hamas vrea o înţelegere amplă, care să pună capăt războiului, să-i aducă acasă pe toţi ostaticii în schimbul eliberării unor prizonieri palestinieni", a explicat Baskin. "Dar Israelul a refuzat până acum să pună capăt războiului". Cu toate acestea, şi Baskin crede că tocmai acum s-ar putea întâmpla ceva decisiv. Fiindcă pe 20 ianuarie va avea loc învestitura lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA. "Netanyahu vrea să-i facă lui Trump un cadou în prima sa zi de mandat. Acesta este motivul pentru care lucrurile au început să se mişte".

În privinţa listei aflate în circulaţie Baskin este sceptic. Numele înscrise pe ea au fost înşirate iniţial de partea israeliană în vara anului trecut. Din câte recunoaşte Baskin Hamas nu ştie unde se află în prezent decât 20 de ostatici. "Are nevoie de un armistiţiu cu garanţii de liberă mişcare pentru a afla unde se află restul ostaticilor".

De când Israelul l-a lichidat pe Yahia Sinwar Hamas nu mai dispune de un lider care să ia deciziile importante, a explicat Baskin. Aceasta îngreunează presiunile asupra organizaţiei, aflate pe lista entităţilor teroriste în SUA, UE şi Israel.

Poate Trump face ceva înainte de învestitură?

Baskin afirmă că a încercat să le explice membrilor Hamas cu care este în contact că din pricina lui Trump acum este momentul ajungerii la o înţelegere. "Dacă Hamas ar comunica oficial că este gata să elibereze toţi ostaticii cu condiţia ca Israelul să-şi retragă trupele din Fâşia Gaza atunci presiunile din partea opiniei publice ar fi atât de mari în Israel, încât Netanyahu s-ar vedea nevoit să cedeze".

Chiar dacă rude ale ostaticilor sunt acuzate de forţe de dreapta că împiedică o victorie militară a Israelului, sondajele din Israel arată că peste 80 la sută din cetăţeni sunt în favoarea unei înţelegeri de eliberare a ostaticilor în schimbul unor prizonieri palestinieni. Tel Aviv şi Ierusalim sunt pline de afişe înfăţişând portretele ostaticilor.

Între ei se numără şi soldatul Nimrod Cohen. El a fost luat ostatic în baza militară israeliană Nahal Oz , aflată în apropierea graniţei cu Fâşia Gaza. "Ştim că Nimrod va fi eliberat printre ultimii", afirmă fratele său Yotam. Numele lui Nimrod nu se află pe lista actuală. "Ei toţi pot muri în orice moment, nu există nicio justificare pentru eliberarea unora şi menţinerea în captivitate a altora", susţine el.

Yotam Cohen crede că premierul Benjamin Netanyahu este de vină că fratele său şi ceilalţi ostatici nu s-au întors încă la casele lor. "Cel mai mare impediment este guvernul nostru şi mai ales premierul". Iar ostaticii care mor în Fâşia Gaza mor din pricina acţiunilor armatei israeliene, a mai afirmat Yotam.

Gaza este praf şi pulbere

Imediat după 7 octombrie şi Yotam a luptat ca soldat în Fâşia Gaza. Într-un război în care, potrivit ONU, mai bine de 45.000 de palestinieni au fost ucişi, preponderent în cursul bombardamentelor aeriene israeliene. Mare parte din Fâşia Gaza este praf şi pulbere, au fost distruse spitale şi supravieţuitorii suferă de foame.

"Vedem imaginile din Gaza", afirmă Cohen. "Eu nu-i urăsc pe oamenii din Gaza. Cred că ei vor ca acest război să înceteze în sfârşit. Şi ştiu că şi oamenii din Israel vor acelaşi lucru. Nu mai există nicio justificare pentru noi să ne aflăm în Gaza".

Cohen consideră că Hamas a fost în mare parte învinsă militar. "În Gaza mor soldaţi şi ostaticii suferă". Cu cât armata israeliană rămâne mai mult în Fâşia Gaza, cu atât mai uşor este pentru Hamas să recruteze noi luptători în slujba cauzei sale. Astăzi Cohen spune că nu s-ar mai duce ca soldat în Gaza. Nu este un îndemn la fuga de sub arme, explică el, ci un apel la guvernul israelian să nu mai trimită soldaţi în acest război. El vrea ca guvernul să pună capăt războiului şi să-i aducă acasă pe toţi ostaticii.