Situație de urgență privind clima în Europa

Europa e primul continent care a declarat situația de urgență privind clima, a declarat deputatul liberal francez Pascal Canfin, unul dintre autorii rezoluției adoptate de Parlamentul European cu o mare majoritate. Președintele Comisiei pentru mediu din PE recunoaște că nu există, de fapt, termenul de situație de urgență în acordurile Uniunii Europene. În consecință, rezoluția nu are urmări directe la nivel juridic. "E un semnal politic puternic", explică parlamentarul din grupul Renew Europe în dialog cu DW. "E un mesaj puternic pentru cetățenii europeni, mai ales generația tânără, cât și pentru restul lumii. Noi spunem: după ce președintele SUA, Donald Trump, a întors spatele Acordului climatic de la Paris, Europa rămâne fermă pe poziție, mai hotărâtă ca oricând să abordeze problema climei." 

Până acum au declarat situația de urgență privind clima parlamentele din Marea Britanie și Irlanda, alături de aproximativ 1000 de orașe din întreaga lume, pentru a atrage atenția asupra consecințelor tot mai grave ale încălzirii globale. Printre aceste orașe se numără Konstanz, Köln și Karlsruhe din Germania. 

Urmează implementarea la nivel politic 

Noua președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că reducerea emisiilor nocive și schimbările benefice la nivel ecologic din societate și economie vor fi elemente centrale ale activității ei în noua funcție. Așadar, Parlamentul European are așteptări mari de la noua Comisie și de la noul Comisar pentru Mediu, Virginijus Sinkevicius, în vârstă de doar 29 de ani, a declarat Pascal Canfin. "În agricultură, în infrastructură, în politica fiscală, Comisia Europeană va înainta cel mai amplu catalog de măsuri care a existat vreodată. Așteptăm o lege privind clima, care prevede obligativitatea neutralității climatice până în 2050", a adăugat președintele Comisiei pentru mediu din PE. 

Ajutoare pentru schimbarea structurală 

Cu o zi înainte de o nouă vineri de proteste ecologiste, în ajunul Conferinței ONU pentru schimbările climatice COP25 de la Madrid care începe săptămâna viitoare, Parlamentul European a solicitat într-o altă rezoluție ca emisiile care dăunează climei să fie reduse în Europa cu 55 la sută până în 2030 comparativ cu anul de referință 1990. Statele UE care trebuie să pună în aplicare aceste obiective nu sunt însă prea încântate. Potrivit unui studiu al organizației pentru mediu Climate Action Network, ele nu ating nici obiectivele de până acum. Abordările sunt diferite: în timp ce Danemarca vrea să-și reducă emisiile cu 70 la sută până în 2030, Polonia rămâne reticentă. Mai mulți europarlamentari polonezi au amintit că sursa principală de energie din țara lor e cărbunele și că nu se întrevede o schimbare spre energiile regenerabile. 

Pascal Canfin are înțelegere pentru argumentele din Polonia și alte state din estul Uniunii Europene, solicitând din acest motiv acordarea unor compensații financiare pentru schimbarea structurală care va urma. El a subliniat că ajutoarele financiare din parte UE acordate în funcție de criteriul protecției mediului nu trebuie să ajungă doar în vestul Uniunii, ci și în Polonia sau Cehia. 

Critici la adresa "isteriei ecologiste" 

În special populiștii de dreapta critică rezoluția, vorbind despre o isterie ecologică și concluzii false din domeniul științei. Deputata italiană Silvia Sardone de la partidul Lega i-a reproșat noii șefe a Comisiei Europene că ar fi o "fundamentalistă a mediului" și a declarat că există alte urgențe mult mai grave în UE, spre exemplu în domeniul migrației și al șomajului. 

Deputatul german creștin-democrat Peter Liese sprijină lupta împotriva încălzirii globale, dar are o problemă cu termenul "situație de urgență". El a declarat că acesta are conotații negative în Germania, pentru că Adolf Hitler a guvernat cu ajutorul unei "legislații de urgență". "Termenul generează în primul rând frică", e de părere Peter Liese. "În plus, el creează aștepări legate de niște măsuri imediate, pe care Europa nu le poate oferi. Nu abordăm provocarea protecției climei în mod adecvat dacă recurgem la o politică a simbolurilor spectaculoase. Trebuie să rămânem calmi, nu ne ajută să creăm panică." 

Peste două săptămâni, noua Comisie Europeană își va prezenta propunerile pentru un "Green Deal", un pachet legislativ amplu cu obiectivul combaterii schimbărilor climatice și reducerii consecințelor acestora. "Europa trebuie să preia rolul fruntaș la nivel mondial", a declarat Ursula von der Leyen miercuri, după confirmarea prin vot a echipei ei - cu toate că UE nu emite decât 9 la sută din totalul gazelor care dăunează climei.