Sistemul corupt a erupt din interior!

Printre cei 15 experţi europeni se numără şi şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, Laura Codruţa Kovesi. Ea va fi responsabilă de evaluarea eficienţei Centrului Național Anticorupție şi a Comisiei Naționale de Integritate din Moldova. La finalul misiunii (sfârşitul lunii martie 2016), delegaţia de experţi va face recomandări menite să conducă la reformarea de facto a justiției, la eradicarea corupţiei și la impulsionarea luptei împotriva spălării banilor. De asemenea, urmează a fi evaluată activitatea Curţii Constituţionale, a Procuraturii Generale, Consiliului Superior al Magistraturii şi a Ministerului Justiţiei, a Institutului Naţional de Justiţie, Curţii Supreme de Justiţie şi a instituţiei ombudsmanului. „Scopul final al acestui exerciţiu este de a oferi sfaturi şi recomandări privind structura şi activităţile instituţiilor-cheie ale statului de drept din Republica Moldova în trei domenii: procesul de reformă a justiţiei, sistemul anti-spălarea banilor şi sistemul anti-corupţie”, se arată într-o declaraţie a Delegaţiei UE din Chişinău. Exerciţiul este organizat în cadrul instrumentului Uniunii Europene „TAIEX” (TAIEX reprezintă Instrumentul de Schimb de Informaţii şi Asistenţă Tehnică al Uniunii Europene şi oferă susţinere autorităţilor publice în aplicarea legislaţiei UE).

Un procuror demisionează şi aruncă în aer întregul sistem

Luni, 30 noiembrie, în ziua în care misiunea UE în domeniul justiţiei şi-a început activitatea în Republica Moldova, şeful Procuraturii municipiului Chişinău, Ion Diacov, şi-a anunţat demisia (cu trei zile înainte de expirarea mandatului). El este fratele lui Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al Partidului Democrat, formaţiune finanţată de controversatul oligarh, Vlad Plahotniuc. Tot în această zi, Ministerul Afacerilor Interne de la Chişinău a anunţat demararea campaniei „MAI contra corupţiei”.

Ion Diacov a denunţat presiuni fără precedent din partea superiorului său – procurorul general, Corneliu Gurin, pe care îl acuză că ar fi neglijat toate sesizările sale referitoare la nedreptăţile care au loc în cadrul instituţiilor de drept. Mai mult, în cadrul unei conferinţe de presă, Ion Diacov a menţionat că nimeni din conducerea Republicii Moldova „nu doreşte să se afle adevărul despre miliardul de dolari care a fost furat din sistemul bancar”: „Am luat dosarul lui Gacichevici (fostul şef al „Băncii de Economii”, una din băncile prin intermediul căreia s-a furat miliardul). În momentul când trebuia să-l arestez, mi-a fost luat dosarul”, a menţionat procurorul Diacov. (...) Cineva ne socoate de proşti! Se impune o curăţenie radicală în toate instituţiile. Corupția este un fenoment în creștere printre procurori, iar cei cu încălcări grave sunt protejaţi. (...) Sunt cazuri când procurorii singuri caută situaţii pentru a-şi demonstra slugărnicia. Şi o fac desigur din interes meschin. Nici un procuror nu poate fi influenţat dacă nu-şi doreşte acest lucru”, susţine Ion Diacov. Potrivit lui, „politicienii moldoveni îşi doresc un procuror general de buzunar, care le-ar asigura liniştea sufletească”.

Ion Diacov îl atacă direct pe Plahotniuc

Ion Diacov (care anterior a denunţat o schemă de implicare a unor magistraţi într-o reţea de narco-business) a subliniat că, pentru a-l intimida, procuroruol general, Corneliu Gurin, a inițiat în privința sa mai multe anchete de serviciu. Odată cu demisia sa din Procuratură, Ion Diacov a anunţat că renunță și la distincțiile acordate de stat „Crucea pentru Merit” și „Gloria Muncii”. „Conducerea Procuraturii şi Consiliul Superior al Magistraturii au reacţionat de fiecare dată bolnăvicios, cu anchete de serviciu la sesizările pe care le făceam publice. Chiar şi acum procurorul Secţiei securitate internă, Natalia Cernous, efectuează o amplă anchetă de serviciu pe mai multe „capete de acuzare” - toate legate de ieşirile mele în presă”, a anunţat procurorul demisionar.

Mai mult, Ion Diacov l-a acuzat frontal pe finanţatorul PD, oligarhul Vlad Plahotniuc, de faptul că ar controla nu doar Procuratura, „ci întreaga ţară”. Într-un interviu pentru „Ziarul de Gardă”, Ion Diacov a spus că „Procuratura a fost partajată politic, revenind PD-ului. Procurorul general a fost recomandat de PD. Despre aceasta ştie toată societatea şi, desigur, toţi procurorii. În astfel de circumstanţe, fiecare procuror, când soluţionează un caz sau altul, ia în calcul cine „figurează” în dosar, nu-i obligatoriu să i se spună direct, dar cred că sunt şi cazuri când se fac recomandări”, a spus Ion Diacov.

„Deputaţii sunt şantajabili şi nu au demnitate”

El s-a referit şi la arestarea liderului PLDM, Vlad Filat, acuzându-i pe deputaţi (între care şi fratele său, Dumitru Diacov) de faptul că în ziua ridicării imunităţii deputatului Filat „au demonstrat că sunt şantajabili şi că nu au demnitate”: „Atunci când procurorul general a solicitat ridicarea imunităţii deputatului Filat, acest procedeu şi tot ce s-a petrecut atunci în Parlament pe mine, ca cetăţean, ca alegător, m-a făcut să mă simt umilit. A câta oară am văzut în spaţiul public cum deputaţii Parlamentului dau dovadă de lipsă totală de demnitate, ca să nu mai vorbesc de chestiuni ce ţin de aspectul juridic. Deputaţii trebuiau să ceară pe loc socoteală, probe, în caz contrar – să ceară necondiţionat demisia procurorului general. Deputaţii noştri au lăsat să se înţeleagă că toţi sunt şantajabili, după ce procurorul general le-a zis că va mai veni pentru a cere ridicarea imunităţii şi în privinţa altor aleşi ai poporului”, a explicat Ion Diacov.

El a adăugat că unul dintre procurorii care exercită urmărirea penală în „dosarul Filat” i-a fost subaltern. „L-am vizat într-un raport al meu și am cerut să fie tras la răspundere. Nu-i încredinţam nici un dosar. Conducerea Procuraturii Generale, însă, l-a transferat în Procuratura Anticorupţie, unde instrumentează cazul despre coruperea deputaţilor, iar acum, cazul fostului prim-ministru Filat. Ce concluzie putem trage de aici? Consider că ancheta în cazul Filat trebuia exercitată de anchetatori pe cazuri excepţionale, iar conducător al grupului de anchetă trebuia să fie personal Eduard Harunjen, prim-adjunctul procurorului general. Pregătirea profesională a procurorilor pe care societatea îi vede la televizor şi integritatea lor morală nu corespunde sarcinii puse în faţa procurorilor în acest caz extrem de complicat. Apare suspiciunea că cineva îşi doreşte un anumit rezultat, ca apoi, în caz de revoltă a poporului, să aibă ţapi ispăşitori, gen procurorul care investighează acest caz”, a conchis procurorul demisionar al municipiului Chișinău.

Fratele său, deputatul şi fruntaşul PD, Dumitru Diacov, nu a comentat declaraţiile lui Ion Diacov. Nu a reacţionat deocamdată nici procurorul general, Corneliu Gurin, dar nici instituţia Procuraturii în general.

FMI nu a mai revenit. Guvernarea „pro-UE” se prăbuşeşte!

Republica Moldova se află în prag de colaps. Misiunea Fondului Monetar Internaţional, care urma să revină la Chişinău până la sfârşitul lunii noiembrie, nu a mai venit, remitenţele de la moldovenii care muncesc în străinătate continuă să scadă alarmant (după ce, de la începutul anului au scăzut cu 40%), Primăria municipiului Chişinău împrumută bani de la băncile comerciale ca să achite salariile, Guvernul interimar mai are bani pentru pensii doar pentru o lună, iar spitalele au rămas fără bani şi fără medicamente. Chiar şi aşa, partidele parlamentare nu par să conştientizeze pericolul unei catastrofe umanitare în plină iarnă – negocierile pentru crearea unei noi majorităţi parlamentare care să învestească un nou guvern rămân blocate, iar alegerile parlamentare anticipate (care, potrivit sondajelor, ar avantaja aripa pro-rusă) par inevitabile pe fonul erodării, prin scandaluri de corupţie, a partidelor „pro-europene” guvernante.

„Noi suntem în continuare gata pentru a lua inițiativa și a prelua guvernarea în Republica Moldova. Cel târziu până pe 10 decembrie vrem să venim cu o propunere, cu un candidat la funcția de premier. Astăzi nu avem această candidatură”, a menţionat liderul PD, Marian Lupu.

Mihai Ghimpu: „Nu ştim a guverna! Nu ştim a purta răspundere!”

Iar liderul PL, Mihai Ghimpu, a anunţat într-o intervenţie televizată că a fost sunat „de un prieten de la Bruxelles” care i-a sugerat să se pregătească de alegeri anticipate, „că toți cei care au sprijinit Republica Moldova sunt foarte dezamăgiți de ceea ce se întâmplă în Moldova”: „Republica Moldova a profitat de atâta ajutor din partea Uniunii Europene în ultimii ani, cum nu a profitat nici un alt stat. Eram respectați, eram o poveste de succes, am fost vizitați și de doamna Merkel, și de comisari europeni, ambasadori, șefi de state. Partenerii europeni au zis că dacă mergem la alegeri anticipate, 'dar noi (partenerii europeni) știm cine va câștiga' se va schimba cursul european și ne-au spus clar, în cazul în care se întâmpla acest lucru 'la revedere cu toate investițiile, cu tot ce am investit noi în voi'” a menționat Ghimpu. "Noi am ajuns într-o situaţie în care am dezamăgit cetăţenii, partenerii europeni. Ne-am compromis în faţa oamenilor pentru simplu fapt că nici nu ştim a guverna, nici nu ştim a purta răspundere, nici nu ştim a deosebi ce înseamnă o situaţie extrem de periculoasă de o zi mai liberă, mai relaxată”, a concluzionat liderul PL.

Alegerile anticipate sunt inevitabile

Pe de altă parte, stânga pro-rusă din Moldova se pregăteşte intens de alegeri anticipate. Socialiştii l-au reales duminică pe Igor Dodon în funcţia de lider al formaţiunii, iar formaţiunea, sprijinită deschis de Rusia, pledează pentru alegeri anticipate în primăvara anului 2016, concomitent cu referendumul privind schimbarea mecanismului de alegere a şefului statului – de la alegerea de către Parlament, la alegerea şefului statului prin vot direct.

Liderul partidului din Rusia „Spravedlivaia Rosia”, deputatul Serghei Mironov, a declarat, duminică, în discursul rostiti la Congresul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, că „Moldova are nevoie de alegeri anticipate”: „Coaliţia de guvernare a demonstrat incapacitate totală de a conduce, a arătat că principalele motive de aflare la putere sunt îmbogăţirea personală, corupţia şi nu interesele naţionale ale ţării”, a apreciat deputatul rus.

Miercuri, 2 decembrie, Parlamentul Republicii Moldova se va convoca într-o şedinţă specială la care vor fi audiaţi şefii instituţiilor de drept. Este de aşteptat ca PL să ceară demisia procurorului general şi a şefului Centrului Naţional Anticorupţie, deşi anterior s-a pronunţat împotriva demiterii acestora „pentru a nu periclita ancheta în cazul ex-premierului Vlad Filat”.