"Sibiul şi-a creat o identitate ca destinaţie turistică"

Sibiu - Hermannstadt - Nagyszeben: Într-un oraş cu trei denumiri în română, germană şi maghiară, este firesc ca oamenii să vorbească mai multe limbi în viaţa de zi cu zi. Începând din 2007, când oraşul a purtat titlul de Capitală Culturală Europeană alături de Luxemburg, în idilicul centru istoric al Sibiului se aude tot mai multă engleză, franceză sau spaniolă. Sibienii s-au obişnuit cu grupurile de turişti, majoritatea venind din Europa sau chiar Statele Unite şi Asia, care se plimbă fascinaţi prin oraş, vizitând Muzeul Brukenthal, catedrala ortodoxă, bisericile catolice şi evanghelice sau luând parte la renumitul Festival Internaţional de Teatru, festival recunoscut internaţional ca cel de-al treilea din Europa ca amploare şi dimensiune, după cele de la Edinburgh şi Avignon.

Numărul turiştilor a început să crească în mod constant deja din 2004, după ce a fost făcută publică vestea că Sibiul va deveni Capitală Culturală Europeană, a explicat primarul oraşului, Klaus Johannis. "Cred, de asemenea, că mândria de a fi sibian şi patriotismul local au crescut din 2007, ceea ce are efecte pozitive pentru oraş", a mai adăugat edilul fostei capitale culturale.

Mulţi români au descoperit Sibiul după 2007

Printre sibienii care sunt mândri de oraşul lor se numără Dana Timar, o absolventă a liceului german "Samuel von Brukenthal": "Mi se pare important şi amuzant în acelaşi timp că, după ce Sibiul a apărut pe harta europeană a culturii, şi-a creat o identitate ca destinaţie turistică şi pe harta vizitatorilor din alte părţi ale României. Am fost uimită de cât de mulţi prieteni, foşti colegi, cunoştinţe au descoperit oraşul nostru în 2007 şi anii care au urmat."

Pe moment, tânăra sibiancă lucrează la Oslo, în Norvegia, dar Sibiul a rămas locul unde se simte acasă: "De fiecare dată când mă întorc la Sibiu, îmi las bagajul acasă şi fac o plimbare prin centru. Îmi place să respir aerul din Piaţa Mare, să zâmbesc ochilor de pe acoperişuri (nota redacţiei: multe acoperişuri din centrul istoric al Sibiului au geamuri care seamănă cu nişte ochi), să ating clădirea liceului Brukenthal şi să beau o cafea la Cafe Wien, cu prieteni din copilarie. Oricât de departe aş călători în lume, când mă întorc la Sibiu simt că ma întorc acasă."

Efecte pozitive asupra economiei

Şi mulţi străini care vin la Sibiu pentru un timp limitat din motive profesionale ajung să îndrăgească oraşul - spre exemplu, profesorul Hubert Gronen din Germania, consultant de specialitate al organizaţiei germane de învăţământ "Zentralstelle für Auslandsschulwesen": "Am sosit la Sibiu în 2005, într-o etapă foarte dinamică, în care oraşul a trecut prin schimbări importante. Când a fost renovată Piaţa Mare, m-am bucurat de fiecare piatră nouă pe care am descoperit-o." Caracterul multietnic al Sibiului l-a fascinat de la început. Profesorul a fost mirat că atâţia elevi români aleg şcoli sau secţii germane şi că unii dintre ei merg chiar şi la cursuri de dansuri populare săseşti: "Această dezinvoltură faţă de cultura celorlalte popoare şi minorităţi mi se pare ceva extraordinar."

De altfel, caracterul multietnic al oraşului a fost unul dintre motivele pentru care juriul Comisiei Europene i-a acordat Sibiului titlul de Capitală Culturală Europeană a anului 2007, alături de Luxemburg.

Efectele evenimentului din 2007 se resimt şi la nivel economic, explică primarul Klaus Johannis: "Capitala culturală a contribuit la crearea unei imagini pozitive a Sibiului, astfel încât au fost făcute investiţii în acest oraş şi după 2007, în ciuda crizei economice." De pildă, în ultimii trei ani, firmele Continental şi Marquardt, prezente la Sibiu de mai multă vreme, şi-au extins producţia şi au creat noi locuri de muncă în plină criză.