Sezon de vârf pe ruta mediteraneeană

Premierul italian Paolo Gentiloni nu mai vrea să aştepte solidaritatea UE şi redistribuirea imigranţilor către restul statelor membre. El a comunicat joi la Roma că Marina italiană va coopera de îndată cu nave libiene direct în faţa coastelor libiene. Ţelul este, potrivit lui Gentiloni, combaterea traficului de persoane şi readucerea în Libia a imigranţilor descoperiţi în ambarcaţiunile traficanţilor. Potrivit datelor oferite de guvernul italian, în acest an au pătruns în Italia 93.000 de imigranţi. Mai bine de 2000 s-au înecat în încercarea de a traversa Mediterana. Cifra reală nu este însă cunoscută.

Italia a ameninţat deja că nu va mai permite navelor cu imigranţi salvaţi la bord intrarea în porturile italiene sau că le va elibera imigranţilor documente care să le permită continuarea călătoriei spre alte state ale UE. Cele două ameninţări nu au fost puse încă în practică, dar ele arată că Italia este la capătul posibilităţilor de care dispune. Comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, a recunoscut joi la Bruxelles că "presiunea migratoare asupra Europei este enormă şi Italia este cel mai puternic afectată". Comisia Europeană s-a oferit printr-o scrisoare să acorde ajutoare şi personal suplimentar pentru gestionarea situaţiei. 

Aproape toate locurile sunt ocupate

"Italia dispune de aproximativ 200.000 de locuri de cazare pentru imigranţi şi solicitanţi de azil şi aproape toate sunt ocupate", se arată într-o analiză a UNHCR publicată deja la începutul lunii iulie. "Ce se întâmplă în faţa ochilor noştri în Italia este o tragedie în curs de desfăşurare", a avertizat comisarul ONU pentru refugiaţi, Filippo Grandi, referindu-se mai ales la numărul mare de morţi. ONU estimează că până la finele anului, în Italia vor sosi alţi 100.000 de refugiaţi din Libia. Numărul acestora este cu 20 la sută mai mare în acest an decât a fost în 2016. Iar numărul celor care nu vor putea fi salvaţi de la înec va creşte şi el corespunzător. Marea Mediterană este potrivit estimărilor ONU cea mai "mortală" rută de refugiu din întreaga lume.

Potrivit autorităţilor italiene, de la debutul crizei, în anul 2014, în porturile italiene au sosit aproximativ 600.000 de oameni. Nu este clar câţi dintre ei au călătorit mai departe spre Austria, Franţa sau Elveţia.

După ce imigranţii sunt înregistraţi şi cazaţi în centre cu destinaţie specială ei nu sunt reţinuţi acolo. Dar dacă îşi părăsesc locul de cazare şi nu anunţă că pleacă pierd dreptul la hrană şi ajutoare sociale. Mulţi dintre refugiaţii care provin preponderent din ţări africane încearcă să călătorească mai departe, spre Franţa. În localitatea Ventimiglia, la frontiera cu Franţa, 300 de oameni campează într-o tabără ilegală pe plajă, în aşteptarea ocaziei de a ajunge cu trenul sau autocarul în Franţa. Dar graniţa este păzită sever de grănicerii francezi iar imigranţii capturaţi sunt retrimişi în Italia. Austria a anunţat la rândul ei că intenţionează să-şi păzească frontiera cu Italia dacă numărul migranţilor va creşte.

Redistribuirea este dificilă

În ultimul an în Italia au fost înregistrate 120.000 de solicitări de azil. Jumătate dintre ele au fost refuzate. Iar azilanţii respinşi ar trebui de fapt să părăsească ţara. Dar reîntoarcerea benevolă şi expulzările au loc în ritm lent. De aceea Ministerul de Interne de la Roma a anunţat o amplificare a programelor de repatriere. Redistribuirea decisă de UE cu doi ani în urmă funcţionează defectuos. Din cele 120.000 de relocări decise au avut loc cu adevărat doar 24.676, a comunicat joi Comisia Europeană. 7873 oameni au fost preluaţi din Italia şi 16.803 din Grecia.

Autor: Bernd Riegert (ia)