Cum au reușit BND și CIA să supravegheze jumătate de planetă
12 februarie 2020
În 1970, reprezentanți ai BND și CIA au semnat la München un acord strict secret de parteneriat într-o operațiune calificată ulterior de CIA drept "lovitura secolului în domeniul serviciilor secrete". BND a numit operațiunea "Rubikon", în timp ce CIA i-a pus numele de cod "Minerva". Întreaga poveste a fost dezvăluită acum, în februarie 2020, de televiziunea germană publică ZDF, de Washington Post și de televiziunea elvețiană.
Obiectul parteneriatului serviciilor secrete germane și americane a fost firma elvețiană Crypto AG, unul din liderii mondiali pe piața tehnologiei de criptare. Firma a fost creată de Boris Hagelein, care a fost preocupat de criptare încă din anii 1930. Țări din lumea întreagă au cumpărat aparatura de încifrare produsă de compania din micul oraș alpin elvețian Zug, aparatură cu care și-au dotat ambasadele și oficiile guvernamentale și ale altor autorități de stat. În jur de 200 de angajați produceau și vindeau aceste aparate în peste 120 de țări. Cu toții ar fi fost se pare înșelați.
Ca-n filme: transfer de bani cash în garajul subteran
Pentru că nici măcar angajații nu aveau habar că firma la care lucrau aparținea de fapt celor două servicii secrete amintite. Prin contacte ale BND cu Siemens și printr-o casă de avocatură din Liechtenstein s-a reușit acoperirea adevăraților proprietari ai Crypto AG. Profitul generat era împărțit de BND și CIA, doar în anul 1975 câștigurile fiind de 51 de milioane de franci elvețieni. Angajați ai BND le dădeau partea de profit partenerilor din CIA sub formă de bani cash în cadrul unor întâlniri strict secrete petrecute în garaje subterane.
Începând cu 1970, experții BND și CIA s-au implicat în secret în studierea mecanismelor de criptare folosite în mașinile de încifrare produse de Crypto AG. În acest fel, agenții operativi ai celor două servicii de spionaj au putut ulterior să descifreze comunicațiile criptate ale celor care foloseau respectivele tehnologii.
Printre clienții Crypto AG s-au numărat Iranul, Arabia Saudită, precum și state sud-americane și africane. Doar Uniunea Sovietică și China nu au cumpărat niciodată tehnologia Crypto AG. Cele două țări știau oricum.
De exemplu în 1989, când SUA au invadat Panama, americanii au știut datorită operațiunii "Minerva" că dictatorul căutat Manuel Noriega se ascundea în ambasada Vaticanului din Panama City. Asta pentru că până și Vaticanul avea încredere să folosească aparatura vândută de Crypto AG. Un alt exemplu, în 1986: președintele american Ronald Reagan a anunțat public, la doar o zi de la explozia unei bombe în clubul "La Belle", din Berlinul de Vest, soldată cu trei morți și peste 200 de răniți, că în spatele atentatului s-ar afla regimul libian al lui Muammar Gaddafi. Reagan a avut această informație prin interceptarea unor comunicații ale ambasadei libiene din Berlinul de Est. Și din acest motiv, fostul coordonator al serviciilor secrete din cancelaria federală, Bernd Schmidbauer, a afirmat că "Rubikon" ar fi făcut lumea mai sigură.
Tortură și lovituri de stat
Dar, așa cum se întâmplă adesea în lumea serviciilor secrete, aceasta a fost doar o față a medaliei. BND și CIA au interceptat și comunicații din care au aflat cum torturau și omorau dictaturile sud-americane, cum erau plănuite lovituri de stat și comise masacre. Nu se știe dacă aceste informații au fost transmise guvernului german și Casei Albe. În 1981, în timpul Războiului Malvinelor dintre Marea Britanie și Argentina, BND și CIA au pus la dispoziție britanicilor comunicațiile interceptate ale argentinienilor. În operațiunea "Rubikon" au fost spionate inclusiv membre ale UE și NATO precum Italia, Spania sau Irlanda.
Acest spionaj între prieteni a fost denunțat tot mereu de BND la partenerii americani. Dar abia în 1993 BND a pus capăt operațiunii "Rubikon", la presiunea guvernului german. Cu un an înainte, Hans Bühler, care vindea în Iran aparatură de criptare produsă de Crypto AG, a fost arestat pentru spionaj în Republica Islamică. Bühler nu știa defel ce se petrecea, dar iranienii nu l-au crezut inițial și l-au ținut închis aproape un an în condiții vitrege. A fost prea mult pentru Germania, iar BND a vândut CIA participația sa de 50% în Crypto AG. CIA a dizolvat firma elvețiană abia în 2018. Firma nu mai era deja demult lider de piață, iar serviciile secrete americane făceau deja afaceri cu furnizori de servicii de comunicații digitale.