Serbia - cadavre şi crime de război ies la iveală

În 1999, după ce pentru partea sârbă războiul din Kosovo era deja pierdut, armata şi miliţiile au primit o ultimă misiune din partea conducerii de la Belgrad: pentru a ascunde crimele comise, cadavrele albanezilor kosovari au fost transportate şi îngropate în Serbia. Acţiunea a făcut parte din aşa-numita "retragere strategică a forţelor armate", ordonată de Slobodan Milošević după atacurile aeriene ale NATO.

Războiul din Kosovo a făcut peste 13500 de victime. Dintre acestea 10000 erau kosovari albanezi. În ultimii 15 ani, în Serbia au fost descoperite cadavrele a 1200 de kosovari albanezi. Soarta altor 1500 de persoane dispărute nu se cunoaşte deocamdată.

Crime la comandă

Pe 24 aprilie, la o fostă carieră de piatră din Rudnica (sat din sudul Serbiei, nu departe de Kosovo) care a aparţinut unei firme de stat, au început săpăturile. Conform unui martor, acolo s-ar afla îngropate 400 de cadavre. Anul trecut, în Rudnica au mai fost descoperite rămăşiţele altor şase victime. Testele ADN au demonstrat că două dintre persoanele decedate erau kosovari albanezi dispăruţi în timpul războiului.

Se caută dovezi în vederea reconstituirii crimelor, afirmă arheologul-şef Andrej Starović: "Camioanele în care au fost transportate cadavrele lasă urme. Există multe dovezi palpabile, ca fragmente de îmbrăcăminte sau gloanţe." Detalii pe marginea acestor descoperiri vor fi făcute publice peste aproximativ două luni.

Avem de-a face cu crime organizate, scrie jurnalista Milica Jovanović, de la portalul online Peščanik (Belgrad): "Pentru o groapă comună e nevoie de logistică, de oameni şi maşini. Dar în Serbia nimeni nu-şi pune întrebarea-cheie: în ce măsură s-a implicat statul în organizarea crimelor?"

Strategia Belgradului e ipocrită. Când şi când se mai elucidează câte o crimă, iar acuzat e numai cel care a săvârşit-o. Despre caracterul de stat al acestor atrocităţi nu se spune nimic.

Povestea unui martor

Dacă numărul victimelor îngropate la Rudnica se confirmă, aceasta ar fi cea de-a doua groapă comună de dimensiuni mari descoperită până acum pe teritoriul Serbiei.

În Batajnica (Belgrad), fostul bastion al forţelor speciale sârbe, au fost găsite aproape 1000 de cadavre. Alte rămăşiţe umane au fost scoase la suprafaţă din lacul Perućac şi dintr-un camion frigorific din Dunăre.

Un martor important, un fost şofer în armata sârbă care-n ziua de azi trăieşte sub o nouă identitate într-un stat membru al UE, povestea în 2001 cum a transportat sute de cadavre în centrul industrial Bor, unde se pare că ar fi fost incinerate. "Din Kosovo la Bor eram obligat să conduc numai noaptea. Pe foaia de parcurs scria un singur cuvânt: confidenţial. Mi-am dat seama repede ce transportam."

Un proces necesar

În urmă cu şase ani, fosta provincie sârbă Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa. Chiar dacă Serbia nu recunoaşte suveranitatea tânărului stat, guvernele celor două ţări au încheiat mai multe acorduri la Bruxelles. Nu-i nevoie de afecţiune reciprocă, însă trebuie să învăţăm să avem încredere unii în alţii, a afirmat noul premier sârb Aleksandar Vučić. "Vă asigur că niciun criminal de război nu va fi iertat. Toţi cei care au comis crime vor da socoteală", a declarat Vučić pentru DW.

La presiunile comunităţii internaţionale, Parlamentul kosovar de la Priština a aprobat înfiinţarea unui tribunal pentru crime de război chiar dacă, iniţial, populaţia şi politicienii s-au cam opus.

Atât sârbii, cât şi kosovarii au nevoie de o justiţie credibilă şi dreaptă, pentru a-i pedepsi pe criminalii de război, crede directorul Institutului de Studii Politice din Priština, Ilir Deda.

"De fapt, problema persoanelor dispărute ar trebui abordată cu prioritate în cadrul dialogului între cele două părţi. Numai după aceea relaţia dintre cele două state şi societăţi se va putea normaliza."

Totuşi, soarta multor persoane dispărute în război rămâne un mister. În urmă cu 13 ani, cotidianul Vreme, din Belgrad, scria: "Problema cu cei morţi este că ţipă tare şi cer să li se facă dreptate."