Semnal clar pentru alegerile germane din toamnă

Dreapta, care a învins fără echivoc în ultimele luni la Madrid, în Spania, în Texas și în alegerile locale engleze și cucerește tot mai evident o Franță prin tradiție de stânga, pulverizându-i neomarxismul, comunismul și troțkismul, a învins clar și fără echivoc și în Saxonia Anhaltină. 

Scorul dreptei în Saxonia Anhaltină

În fostul bastion al postcomuniștilor din Die Linke, nu s-a impus orice fel de CDU.  Cu un senzațional scor de 36% a triumfat în Saxonia Anhaltină un premier, Haseloff, a cărui creștin-democrație, deopotrivă doldora de valori conservatoare, dar și de pragmatism, a rămas cu urechea lipită de nevoile poporului. Experimentatul Reiner Haseloff a amendat repetat politica ușilor deschise migrației și concesiile perpetue făcute stângii radicale, promovate de CDU sub Angela Merkel. În consecință, oamenii i-au premiat opoziția și politica de cu totul altă factură decât cea ipocrită și diluată iresponsabil cu ultramoralism a cancelarei, care determină de ani de zile electoratul conservator să fugă cu arme și bagaje în tabăra AFD. 

Deși au pierdut, vag, din voturile de la scrutinul trecut, populiștii de dreapta s-au menținut la un nivel redutabil, de vreme ce și-au readjudecat aproape o pătrime din sufragii. AFD ar fi izbutit poate mai mult, dacă se delimita mai clar și mai credibil de extrema dreaptă și dacă formațiunea, sistematic persecutată de clasa politică și demonizată în medii, se prezenta mai moderat, mai puțin vehementă și mai puțin concesivă față de abjectul regim Putin. 

Acestor performanțe ale dreptei li se adaugă și succesul liberalilor, care, considerați o alternativă economic necesară la ecologismul, etatismul și centralismul formațiunii cu fața întoarsă spre stânga și spre munți de datorii a Angelei Merkel, au reușit să revină în parlament suveran și cu un scor foarte respectabil. Împreună, rezultatele obținute de cele trei formațiuni, de circa 37, 22 și aproape 7% documentează o clară opțiune de dreapta, dar neextremistă a electoratului anhaltin. Care a făcut praf stânga. Dar va fi respectat oare mandatul net, conservator, acordat politicienilor de către alegători? Greu de crezut.

Vina unei stângi pulverizate

Prea ideologizate sunt formațiunile stângii. Prea îndepărtate de o populație ale cărei griji locale și regionale au jucat în acest scrutin un rol relativ neglijabil, în raport cu multicefala criză medicală, economică, politică și socială de anvergură națională, abătută asupra Germaniei și Europei. Prea obsedate sunt in corpore de AFD. Prea captive genderismului, neomarxismului și identitarismului delirant. În fața revendicărilor extremiste ale unor ecologiști cerând fără jenă, din elan ideologic anticapitalist, scumpirea exorbitantă a prețului benzinei și sistarea călătoriilor aeriene interne e lesne explicabilă palma răsunătoare luată de mass-media dominată de socialiști și de verzi. Se bătuse masiv toba și, parțial și câmpii, în ultimele luni, în entuziasmul necalificat al multor formatori de opinie progresiști pentru o viitoare cancelară ecologistă. Departe de a fi recompensați pentru propulsarea în cursa pentru cancelariat a rău informatei, rău pregătitei și încă și mai rău necugetatei Annalena Baerbock, ecologiștii s-au văzut reduși la un scor talonându-l de departe pe al liberalilor. 

Dacă n-ar fi avut susținerea unor tineri neexperimentați și parțial derutați între altele de rețelele sociale, de presă și de presiunea de grup, verzii ar fi ratat și baremul de 5% din sufragii condiționându-le accesul în parlamentul regional anhaltin. 

La rândul lor, social-democrații au continuat să se îndrepte spre insignifianță, iar postcomuniștii din Die Linke, urmașii activiștilor Germaniei comuniste, ai securiștilor STASI și ai turnătorilor, ca și ai birocraților statului redegist, au pierdut cam 5 procente din voturile scrutinului precedent și se îndreaptă rapid spre anihilare. 

Pe scurt, testul stângii înaintea alegerilor legislative din toamnă s-a încheiat cu un dezastru total.  În procesul unei mișcări ideologice fanatizate, care, disprețuindu-i pe oameni și principiile pieței libere, cere cu biciul supunere totală și devoțiune religioasă față de preceptele unui anticapitalism și identitarism militant și a unui ecologism totalitar, verdictul pronunțat de popor s-a arătat la urne, clar, cumplit, necruțător.

Naufragiul sociologilor și viitorul Germaniei

Nu mai puțin dureroasă e, pentru a enșpea mia oară, palma încasată de sociologi, care, ca în Statele Unite, se arată pe mai departe prea puțin subtili, prea smintiți, îndoctrinați, timorați, deprofesionalizați și absolut incapabili să ofere lumii sondaje de opinie cât de cât credibile.

De aici încolo totul depinde de capacitatea clasei politice de a învăța. Scorul creștin-democrației în Saxonia Anhaltină e, mediat, și o confirmare a noului șef al CDU, Armin Laschet.

Va înțelege el întreaga lecție a scrutinului anhaltin? Se va arăta el edificat, în continuare, în privința direcției în care va trebui s-o apuce, spre a-și îndrepta judicios campania electorală și a puncta decisiv, prin sobrietate, responsabilitate, experiență și conservatorismul unei distanțe sanitare apreciabile de merkelism? Probabil. Chiar dacă situația din răsăritul Germaniei nu e identică ori întru totul similară cu cea din vestul ei, mesajul scrutinului regional din Saxonia Anhaltină e fără echivoc.

Dacă Laschet va ști să se arate simultan integrator, are toate șansele să câștige clar în toamnă. Greul va aștepta Germania ulterior. Când Laschet va trebui să găsească parteneri convenabili pentru o salvatoare coaliție viitoare.