Securitate vs libertate

Dilematica relaţie dintre securitate şi libertate a dobîndit noi, dezamăgitoare şi ireperabile dimensiuni în urma dezvăluirii abuzivelor interceptări de către serviciile secrete americane şi britanice a mesajelor internet, inclusiv ale celora trimise şi primite de parteneri şi aliaţi, în cazul dat, Germania. Procedînd astfel, cele două state s-au blamat în faţa întregii lumi, au lezat relaţiile bilaterale, stîrnind consternarea cetăţenilor de bună credinţă. Edward Snowden va intra în istorie în postura unui erou care ne-a luat vălul de pe ochi. Politicienii de toate culorile reclamă acum explicaţii din partea serviciilor secrete şi respectarea statului de drept. Dar cine mă rog, mai crede în aceste valori? – se întreabă GENERAL-ANZEIGER din Bonn.

Nedumerire întru totul justificată după ce, din paginile cotidianului STRAUBINGER TAGBLATT se poate afla că Snowden a devenit un real pericol pentru serviciile secrete britanice şi americane, iar dezvăluirea activităţilor americane de spionaj pe internet împotriva Chinei, au zdrenţuit mantia morală a preşedintelui Obama, arătînd cît de profundă este prăpastia dintre retorica prezidenţială şi realitate.

In contextul dat nu pare surprinzătoare instrumentalizarea de către Moscova şi Pekin a cazului Snowden. După ce Federaţia Rusă şi-a manifestat disponibilitatea de a-l ajuta pe deconspirator să obţină statutul de refugiat, senatorii americani au ripostat, ameninţînd că milostenia Moscovei nu va rămîne nepedepsită, semnalează ziarul KOMMERSANT, menţionînd că autorităţile ruse au primit cu relaxare acest mesaj al Washingtonului. De la Berlin, DIE WELT admite că vigilenţa împotriva terorismului este obligatorie dar că de un serviciu de securitate à la Stasi nu mai are nimeni nevoie. David Cameron nu este Erich Mielke, fostul şef al temutei Stasi ci premierul uneia din cele mai vechi democraţii, fiind obligat prin urmare să-i respecte principiile, întocmai cum partenerii germani spionaţi, le respectă în baza constituţiei ţării.

Un adevărat coşmar orwellian îi pare cotidianului FRANKFURTER RUNDSCHAU noul scandal, amintind că autorităţile germane la rîndul lor au beneficiat de unele informaţii culese cu atîta zel de prietenii britanici şi americani, fără să se întrebe sau poate, mai exact, preferînd să nu ştie, nici cine şi nici cum a reuşit să le obţină. Faptul că acum guvernul german îşi manifestă surprinderea şi se lamentează, este pur şi simplu lipsit de credibilitate.

Că mult lăudata şi presupusa libertate în spaţiul internautic a suferit o mutaţie, devenind primejdie pentru întreaga omenire pare un paradox. Mult mai grav este însă că propensiunile totalitariste ale serviciilor de securitate atacă tocmai valorile şi fundamentele democraţiei, scrie FLENSBURGER TAGEBLATT, invitînd tinerii useri să fie parcimonioşi cu datele personale pe care le încredinţează sferei digitale. Nimic nu este mai periculos decît controlul global asupra fiecărei informaţii disponibile, avertizează ziarul din nordul Germaniei.

Un astfel de control exercită uzînd şi de cele mai brutale mijloace, despoţii, autocraţii şi dictatorii, asupra propriei naţiuni. Astfel, este cît se poate de verosimil paralelismul pe care cotidianul italian LA REPUBBLICA îl întrevede între valurile de proteste din lumea arabă, apoi Chile, Brazilia şi Turcia. De fiecare dată, nemulţumirea maselor a fost declanşată de un eveniment minor în aparenţă, conflictul izbucnit a avut la început un caracter local luînd în cel mai scurt răstimp, o amploare naţională, guvernele au ripostat greşit, protestele nu au un lider ceea ce face relativ imposibile negocieirle cu puterea, consecinţele neliniştilor sunt imprevizibile dar cert este că un grad generalizat de bunăstare nu garantează stabilitatea. In sfîrşit, cel mai de mirare este că actualele nelinişti, în Turcia şi Brazilia au izbucnit tocmai în ţări care economic vorbind, au parte de succes.

Ca şi protestatarii turci şi cei brazilieni vor să-şi facă auzită vocea prin demonstraţiile la care participă. Ca şi în China sau în India, continuă cotidianul LA CROIX ideea, cetăţenii sunt nemulţumiţi de măsurile pe care liderii politici le iau peste capul lor.

Referindu-se la Brazilia, dar prin extrapolare, vizînd şi cazul Turciei, NEUE ZÜRCHER ZEITUNG întrevede în actualele mişcări protestatare şi sindromul acut al unei pierderi cronice a încrederii cetăţenilor, în clasa politică.

Conflictele au deocamdată un final deschis crede DE VOLKSKRANT, trecînd în revistă cîteva ipoteze: pesimiştii cred că polarizarea societăţii, contrastele sociale, duc la un plus de instabilitate, violenţă şi opresiune. Alţii întrevăd o confirmare a bănuielii că islamul şi democraţia sunt incompatibile. Optimiştii însă sunt de părere că actualele proteste vor maturiza democraţia turcă, amintind că succesele economice ale ţării au lărgit clasa de mijloc a societăţii turce care acum îşi cere drepturile.

In ediţiile lor online, ziarele occidentale relatează despre tragicul accident al autobuzului cu turişti din România, petrecut în Muntenegru, soldat cu decesul a circa 20 de persoane şi rănirea, în anumite cazuri foarte gravă, a altor 30.