Se poate cumpăra presa? Cu banii din pariuri și politică?

Partidele parlamentare autohtone ademenesc deja cu banii pe care-i primesc de la stat site-urile mai mici care au o oarecare influență. Înainte de alegeri însă, partidele vor să aibă acces nu doar la marile televiziuni de știri, ci și la cotidianele importante, cum este de pildă Libertatea, unul dintre ultimele care mai apare și în ediție tipărită. 

Partidele care au dreptul să fie finanțate de stat au anul acesta un buget total de peste 51 de milioane de euro (258 de milioane de lei), din care cheltuiesc aproape jumătate pentru presă și propagandă, potrivit unui studiu făcut de Expert Forum pentru primele șase luni ale acestui an. PSD și PNL au cheltuit două treimi din veniturile lor anuale pentru propagandă și se observă o creștere semnificativă și la USR, care a alocat o treime din suma care-i revine. În primele șase luni ale acestui an, social-democrații au dat aproape șase milioane de euro diferitelor canale media pentru a fi mai prietenoase, liberalii aproape cinci milioane de euro iar USR circa 1,5 milioane. 

Patronii cotidianului Libertatea ar vrea să se înfrupte și ei din acest festin, care anul viitor va fi mult mai mare, potrivit unor surse din interiorul redacției, care ne-au vorbit despre posibile „schimbări cu iz politic”, în așa fel încât cotidianul „să nu intre în 2024, anul alegerilor, în formula actuală”. Ziarul cu cel mai mare tiraj din țară a fost cumpărat în urmă cu aproape 30 de ani de compania elvețiană Ringier și a devenit treptat un spațiu echilibrat, cu articole serioase și investigații care au deranjat nu doar clasa politică, ci și mediul de afaceri. Libertatea a descris pe larg mecanismul prin care banii de partid ajung în presă și a descoperit cum PSD a plătit 16.500 de euro pentru publicarea  scrisorii lui Marcel Ciolacu către Karl Nehammer din Die Presse după eșecul Schengen.

De altfel, în România banii nu merg direct către televiziuni, fiindcă potrivit legii acestea n-ar avea voie să primească bani pentru publicitate politică în afara campaniilor electorale, așa că sumele sunt direcționate către site-urile televiziunilor și către diferiți analiști așa-ziși independenți. 

Libertatea a scos la iveală de mai multe ori circuitul banilor publici care ajung prin intermediul partidelor în buzunarele diferiților patroni de presă, care fac apoi presiuni asupra jurnaliștilor să accepte anumite jocuri de partea unui partid sau altul. Există în interiorul redacției Libertatea temeri că în 2024 îi va veni rândul, fiindcă, spre exemplu, în Serbia, cotidianul Blic, parte a grupului Ringier, l-a susținut la ultimul scrutin prezidențial pe Aleksandar Vučić. Blic este în continuare de partea lui  Vučić, dar a rămas totuși una dintre puținele publicații pro-occidentale. Șeful Ringier Marc Walder, care este și acționar al companiei, s-a lăsat anul trecut decorat de președintele sârb.

E posibilă schimbarea profilului independent al Libertății, potrivit unor surse din conducerea acestui ziar, fiindcă există deja presiuni din partea patronatului. Au început să fie chiar în perioada în care Libertatea a publicat serialul abuzurilor din afacerea asigurărilor auto, investigație care a dus la falimentul City Insurance și insolvența Euroins.

Îngrijorările vin pe fondul schimbărilor care au avut loc la Gazeta Sporturilor, unde patronatul l-a schimbat pe redactorul șef după ce acesta a refuzat să implice redacția în jocurile de noroc.

Directorul editorial al Libertății, Cătălin Tolontan, fostul coordonator al Gazetei Sporturilor (GSP), concediat recent de Ringier, a scris în ultimul său editorial de pe site-ul de sport că acționarii GSP le-au cerut ziariștilor pe 17 ianuarie 2023 să fondeze, alături de reprezentanții industriei de pariuri, o asociație care să facă lobby în favoarea acestei industrii, pe care coaliția PSD-PNL o apără, blocând toate proiectele legislative care ar putea să oprească expansiunea pariurilor.  

Felul în care reprezentanții trustului Ringier i-au dat afară de la Gazeta Sporturilor pe toți cei care s-au opus intruziunii în politica editorială este un model care ar putea fi aplicat și la Libertatea iar semnalele nu lipsesc, potrivit unor surse din redacție.

Înaintea celei mai importante campanii electorale din ultimii 15 ani din România, când pentru prima dată din 2004 se vor suprapune prezidențialele cu parlamentarele, presa autohtonă este slabă, săracă și ușor de cumpărat. Cele câteva insule de independență editorială sunt încă influente, dar complicațiile balcanice nu sunt mereu ușor de prevenit. Dacă totul va fi un târg între banii partidelor și cei ai caselor de pariuri, alegerile de anul viitor ar putea sta sub semnul manipulărilor generalizate.