Schengen: Mai multe controale ca niciodată

În iunie 2025 la Schengen va fi mare sărbătoare. Satul Schengen se află în sud-vestul micului stat Luxemburg, care este membru al UE. Râul Mosela formează aici graniţa dintre Germania, Franţa şi Luxemburg. În acest punct de frontieră dintre cele trei ţări miniştri din Olanda, Belgia, Luxemburg, Franţa şi Germania au semnat pe 14 iunie 1985, la bordul navei "Marie-Astrid 2", acordul privind libera trecere transfrontalieră fără controlul persoanelor. Acesta a fost nucleul zonei Schengen de azi, din care fac parte între timp 25 de state ale UE plus Norvegia, Elveţia, Islanda şi Liechtenstein. Circulaţia fără control de care se bucură mulţi europeni este calificată de Comisia Europeană drept o "bijuterie a coroanei" unităţii europene.

Dar bijuteria şi-a pierdut considerabil din strălucire şi serbarea din iunie anul viitor ar putea deveni un fiasco. Ministrul luxemburghez de Interne, Leon Gloden, este nemulţumit de statele vecine, care din pricina numărului mare de migranţi au reintrodus controale la graniţe. "Pentru Luxemburg asta este inacceptabil", a declarat Gloden la reuniunea miniştrilor de Interne ai statelor UE, care a avut loc joia trecută. "Schengen este una din principalele realizări ale UE. Nu trebuie să acceptăm ca în capul oamenilor să se reîntipărească graniţe".

Mai multe controale ca niciodată

Anul 2024, ce se încheie, este anul cu cele mai multe controale la graniţele interne ale UE, de la fondarea zonei Schengen, în urmă cu aproape 40 de ani. Cea mai importantă ţară de tranzit din UE, Germania, a reintrodus controale la toate graniţele cu cele nouă state vecine ale sale. Este ceva fără precedent. Deja din 2015 au fost reintroduse controale la graniţa germano-austriacă, pentru descurajarea migranţilor care încercau să pătrundă prin ruta balcanică în Germania. Franţa a reintrodus şi ea în 2015 controale şi din pricina pericolului terorist dar ele au fost arareori totale. Majoritatea ţărilor care au reintrodus controalele pentru persoane au făcut-o doar parţial, pe anumite segmente de graniţă.

La frontierele interne sunt respinşi străinii care nu au documente valabile sau cărora le este interzis accesul în ţară din pricina unor încălcări trecute ale legii. Cine face cerere de azil la graniţă are permisiunea provizorie de a intra în ţară şi este condus la un centru de primire a migranţilor. O respingere a tuturor celor care doresc azil nu este posibilă, potrivit normelor europene.

Lunea trecută şi Olanda a reintrodus controalele la graniţa cu Germania şi Belgia. Aproape concomitent miniştrii de Interne ai ţărilor UE au decis să admită total România şi Bulgaria în spaţiul Schengen. Astfel, controalele vor fi desfiinţate la graniţele terestre ale statelor membre UE din sud-est. Controalele pe aeroporturi au fost desfiinţate deja anul trecut.

Excepţia a devenit aproape o regulă

Parlamentul European şi Comisia Europeană reiterează periodic că sistematicele controale de persoane la graniţele interne ale spaţiului Schengen nu au voie să fie decât "absolute excepţii", "ultima ratio", potrivit regulamentului Schengen. Totuşi fiecare stat membru are dreptul de a introduce controale la frontiere pentru o perioadă de şase luni, şi trebuie să aducă Comisiei Europene justificări credibile pentru asta. Ulterior, controalele pot fi prelungite pentru o perioadă maximă de doi ani, în cazuri extreme de trei ani. Apoi justificarea trebuie modificată, şi adesea se face apel la imaginaţie. După aceea controalele pot continua pentru alţi doi ani. Până acum Comisia Europeană nu a introdus proceduri de sancţionare pentru încălcarea normelor vizând regimul frontierelor, chiar dacă unele state fac deja de 10 ani controale la graniţele lor.

Ministra germană de Interne, Nancy Faeser, a anunţat că la toate frontierele ţării vor continua controalele totale pe termen nedefinit, până când numărul migranţilor care sosesc va scădea la un număr neprecizat. "Atâta timp cât cifrele sunt atât de mari în Germania cum sunt, controalele vor fi menţinute. Pentru Germania spaţiul Schengen are mare importanţă, dar atunci trebuie să se ajungă şi la o mai bună distribuire a refugiaţilor", a declarat ea.

Intrările ilegale trebuie împiedicate la frontiera externă a UE

Faeser a făcut referire la normele UE de azil. Potrivit acestora solicitanţii de azil şi refugiaţii trebuie găzduiţi de primul stat prin care ei au pătruns în UE, deci statele de la frontiera externă a spaţiului Schengen. De facto acest lucru nu se întâmplă. Numeroşi migranţi îşi continuă călătoria din Grecia, Italia, Croaţia sau Spania spre ţări mai nordice cum este şi Germania. Se doreşte ca aceşti migranţi să fie opriţi din drumul lor cu ajutorul controalelor de la graniţele interne şi să fie retrimişi în statul UE în care au pătruns prima dată. Pentru atingerea acestui obiectiv, UE a decis noi norme privind procedurile de azil, dar acestea vor intra în vigoare abia peste doi ani. Cel puţin atâta timp vor mai exista şi controale la frontierele Germaniei.

Ce efect au controalele?

Efectul propriu-zis al controlului persoanelor în spaţiul Schengen este o temă controversată. Poliţia federală germană care are în sarcină şi paza frontierelor, pe care o asigură cu până la 11.000 de poliţişti, arată în statisticile sale că zeci de mii de oameni au vrut să pătrundă ilegal în ţară. Aproximativ jumătate au fost respinşi la graniţă, ceilalţi au depus cerere de azil. Traficanţi de persoane au putut fi arestaţi şi au fost depistaţi mii de prezumtivi infractori căutaţi cu mandat de arestare. Dar sindicatul poliţiştilor (GDP) susţine că cifrele sunt mult mai reduse. În fond, controalele punctuale sunt posibile doar pe drumurile principale. Germania are o frontieră cu lungimea de 7000 de kilometri cu o sumedenie de legături rutiere, aminteşte şeful GDP, Andreas Roßkopf.

Poliţia nu controlează decât o mică parte din cei care călătoresc cu maşina sau cu trenul. Controalele sunt punctuale pentru a nu se provoca ambuteiaje de proporţii, la cerinţa expresă a Ministerului federal de Interne. Dar mass media din Olanda au relatat că s-au înregistrat totuşi ambuteiaje la frontiera cu Germania, care au provocat inclusiv accidente rutiere mortale. Câteodată autocare din sudul Europei sunt controlate pe autostrăzi, a mai declarat Roßkopf. Dar numeroşi şoferi de autocar cunosc între timp locurile în care au loc controalele şi le evită, circulând pe şosele ocolitoare.

"Sentiment de siguranţă"

Austriacul Magnus Brunner este noul comisar UE pentru Interne şi Migraţie, responsabil şi pentru spaţiul Schengen. El are înţelegere pentru controalele la frontieră care au tendinţa să se generalizeze. "Trebuie să ameliorăm securitatea în spaţiul european. Dar trebuie să respectăm normele de drept. Trebuie să lucrăm pentru ca frontierele externe să fie mai bine apărate, astfel încât să le dăm oamenilor sentimentul că am redobândit controlul în privinţa intrărilor în UE", a declarat el.

Este foarte chestionabil dacă se va reuşi asta până anul viitor, la aniversarea a 40 de ani de la înfiinţarea spaţiului Schengen. Cu toate acestea, aşezarea Schengen este hotărâtă să serbeze evenimentul cum se cuvine, a asigurat consilierul comunal Tom Bellion.