Scenariu: Dodon îl ajută pe Plahotniuc să rămână la putere

După declarațiile scandaloase făcute la Moscova de președintele moldovean, tot mai mulți analiști politici atenționează asupra pericolului creării în Republica Moldova a doi poli politici - unul reprezentând stânga pro-rusă (condus de Igor Dodon) și polul guvernării oligarhice detestate (din cauza suspiciunilor de mare corupție - reprezentată de oligarhul Vlad Plahotniuc, deja lider PD), dar care declarativ se pronunță pentru continuarea parcursului european și încearcă să acrediteze mediatic ideea că ar fi singura forță capabilă să blocheze inițiativele gălăgioase și anti-naționale ale lui Igor Dodon (precum denunțarea Acordului de Asociere cu UE sau federalizarea Republicii Moldova).

Rezultatele alegerilor și sondajele de opinie arată că procentajul electoratului cu viziuni pro-europene și al celui cu viziuni pro-ruse este de aproape 50% la 50% în Republica Moldova.

Ceea ce face Dodon îi convine lui Plahotniuc

După declarațiile făcute de Igor Dodon la Moscova, care au iritat profund cetățenii cu viziuni pro-europene, Vlad Plahotniuc și PD au reacționat aproape simultan (cu declarațiile făcute la Moscova) prin comunicate de presă care, fizic, nu puteau fi scrise atât de rapid. Fostul ministru adjunct de Externe al Republicii Moldova, Andrei Popov, a menționat în cadrul unei emisiuni la „TVR-Moldova” că a avut impresia că reacția PD era pregătită din timp: „Ceea ce face Igor Dodon se înscrie în logica tehnologiilor politice ale actualei puteri, tehnologii care țin de crearea unui sistem politic bipolar în care să existe doar doi actori mari. Pe de o parte - un președinte perceput și arătat ca exponent al intereselor străine, antinaționale, anti-europene și pro-ruse, iar pe de altă parte - puterea cu toate elementele sale: Guvern, Parlament și structuri informale, ca unici piloni sistemici și structurali care apără interesul național, cursul european... Și atunci când lupta se dă între doi, nu mai există loc pentru al treilea. Este o provocare sau poate chiar o capcană pentru forțele pro-europene de opoziție din afara Parlamentului. Ele vor fi somate să se implice în acest război. Logica schemei este construită de așa manieră încât trebuie să alegi: ori lupți împotriva oligarhului și împotriva sistemului construit de acesta, ori lupți de aceeași parte cu sistemul oligarhic împotriva unui jucător care vrea să întoarcă Moldova spre Rusia”, a comentat Andrei Popov.

Vor schimba sistemul electoral

Următorul pas, în opinia lui Popov, va fi schimbarea sistemului electoral: „Cred că puterea, împreună cu Igor Dodon, pregătește un plan de schimbare a sistemului electoral - trecerea la un sistem electoral mixt, care în actualele circumstanțe (în care resursele mediatice, financiare, administrative, politice și economice sunt concentrate într-o singură pereche de mâini - în mâinile oligarhului Plahotniuc - n.n.). Ttrecerea la un sistem electoral mixt înseamnă că jumătate din deputații viitorului parlament vor fi aleși direct de oameni - o idee foarte apetisantă, dar această idee, de fapt, ambalează foarte abil interese clare de perpetuare la putere… În cazul unor alegeri în baza unui sistem electoral mixt, în primul rând puterea, iar în al doilea rând Dodon și PSRM, vor fi beneficiarii principali. Societatea civilă, jurnaliștii și opoziția pro-europeană vor trebui să conștientizeze acest pericol și să-și focalizeze eforturile de rezistență împotriva unor proiecte de acest gen”, consideră Andrei Popov.

Rezultatul dorit - o viitoare guvernare de stânga, la discreția Rusiei

El a sugerat că încrengătura politică ce va rezulta din potențialul „concubinaj” post-electoral dintre cei doi poli, la construcția cărora se lucrează acum, va fi una orientată spre Rusia, iar președintele rus, Vladimir Putin, îl va ajuta pe Igor Dodon și PSRM-ul (să obțină majoritatea în Parlament) prin intermediul șefului grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski: „Anume pentru a-l 'înarma' pe politicianul Igor Dodon și a-l pregăti de următoarele alegeri parlamentare, Moscova va încuraja și va media un dialog regulat între Dodon și Krasnoselski, întărindu-i statutul de 'om de stat' și de conducător lui Igor Dodon”.

Numai că ultima declarație a președintelui moldovean, făcută miercuri la Gazprom, ar putea crește substanțial numărul celor care îl detestă. La întâlnirea cu administrația concernului rus el și-a asumat datoria de 6,5 miliarde de dolari a regiunii transnistrene față de Gazprom, vorbind ca despre „datoria totală a Moldovei”. Potrivit lui Dodon, cei de la Gazprom nu împart datoria în cea a Transnistriei şi cea a Moldovei.

Dodon le pune în cârcă moldovenilor datoria Transnistriei

Potrivit datelor SA MoldovaGaz, datoria Republicii Moldova față de Gazprom (mai exact, datoria SA MoldovaGaz), fără regiunea transnistreană, s-ar cifra la aproximativ 770 milioane de dolari. Igor Dodon pledează pentru stingerea acestei datorii prin cedarea „unei părți a activelor aflate în gestiunea companiei MoldovaGaz, care nu sunt incluse în capitalul social al acestei companii”. Dodon a menționat că „această problemă trebuie examinată în contextul reglementării transnistrene”.

„Gazprom” deține 50% din capitalul „MoldovaGaz” și asigură 99% din necesarul de gaze al Republicii Moldova.

Deși consumatorii din stânga Nistrului (regiunea transnistreană) achită pentru gazele naturale consumate (chiar dacă un preț mai mic decât consumatorii de pe malul drept), administrația separatistă de la Tiraspol nu mai transferă bani către „Gazprom” de mai bine de 10 ani. Consumul (inclusiv gazele consumate la producerea energiei electrice de către Centrala de la Cuciurgan, controlată de regimul separatist) pur și simplu se transformă în datorie a Moldovei către furnizorul rus de gaze.

Guvernarea critică prestația lui Dodon la Moscova

Președintele Parlamentului, premierul și Ministerul de Externe și Integrării Europene de la Chișinău (instituții controlate de PD) au criticat declarațiile făcute de Igor Dodon în capitala Rusiei. Premierul Pavel Filip a declarat că „Guvernul nu va accepta nici o intervenție asupra Acordului de Asociere cu UE”. Asta după ce Dodon a spus că ar putea denunța acest acord după 2018, dacă PSRM va obține majoritatea în Parlament. Iar în ceea ce privește afirmația lui Dodon precum că Moldova nu a obținut nici un beneficiu de pe urma semnării acestui document, premierul i-a reamintit președintelui că la ora actuală 62% din exporturile moldovenești sunt absorbite de piața europeană - triplu faţă de ceea ce reuşea să exporte Republica Moldova în ţările comunitare acum zece ani.

La rândul său președintele Parlamentului, Andrian Candu, a reacționat la ideea enunțată la Moscova de Vladimir Putin privind revenirea la „memorandumul Kozak”, care prevede soluționarea diferendului transnistrean prin federalizarea Moldovei. El a spus că la soluționarea conflictului transnistrean trebuie să se țină cont de Constituția Republicii Moldova, iar mecanismul de soluționare „trebuie agreat în formatul 5+2”.

Iar diplomația de la Chișinău susține că „a luat notă” de declarațiile președintelui Dodon făcute la Moscova pe care le consideră „inadecvate și care nu corespund realităților politice și relațiilor speciale dintre România și Republica Moldova”. Declarația MAEIE se referă la harta Moldovei „istorice” (cea de după Pacea de la București din 1812) pe care Putin i-a dăruit-o lui Dodon și la comentariul făcut de președintele moldovean: „Jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc”.

Dodon, portavocea lui Putin

Tot la Moscova, Igor Dodon a declarat că ar dori să ceară NATO semnarea unui acord pentru recunoaşterea neutralităţii Republicii Moldova, o idee enunțată anterior și de ex-președintele comunist Vladimir Voronin și asupra căreia insistă Rusia care, la rândul ei, menține ilegal trupe pe teritoriul Republicii Moldova, contrar statutului de neutralitate al Moldovei.