Cine spionează opoziţia din Polonia? 

În iulie 2021, când un consorţiu internaţional de ziarişti a prezentat rezultatul investigaţiei privind folosirea abuzivă a programului de spionaj Pegasus împotriva unor politicieni, reporteri şi activişti pentru drepturile omului, pe lângă state din Asia şi Africa, de pildă Azerbaidjan, Arabia Saudită, Ruanda sau Maroc, o singură ţară din UE a fost şi ea pusă la stâlpul infamiei: Ungaria. 

Dar iată că o jumătate de an mai târziu au ieşit la iveală informaţii în baza cărora se poate presupune că partidul guvernamental din Polonia, PiS, conservator de dreapta, care vede Ungaria lui Viktor Orban ca pe un model, a ţinut pasul şi în acest domeniu cu aliatul ungar. Krzysztof Brejza, un lider de frunte al formaţiunii liberale de opoziţie PO, a comunicat cu puţin timp înaintea Crăciunului că smartphone-ul său a fost atacat de hackeri de 33 de ori în perioada aprilie-octombrie 2019. 

În acel interval de timp Brejza era preşedintele echipei de campanie a partidului său pentru alegerile parlamentare din 13 octombrie 2019 - iar postul public de televiziune TVP a publicat email-uri manipulate, menite a dovedi că el desfăşoară o campanie a urii împotriva adversarului politic. "Aceasta nu a fost o întâmplare", spune opozantul în vârstă de 38 de ani. Într-adevăr, email-urile respective au fost sustrase ilegal din telefomnul său pentru a fi operate ulterior modificări de conţinut. 

Brejza nu este singura victimă a atacurilor operate de hackeri. Roman Giertych, fost ministru de Interne, un avocat care întreţine legături strânse cu opoziţia liberală, spune că telefonul său mobil a fost hacked de 18 ori. În smartphone-ul procuroarei Ewa Wrzosek, care a intrat în conflict cu guvernul din pricina controversatelor planuri de alegere prin corespondenţă a preşedintelui la scrutinul din 2020, şi care activează în cadrul asociaţiei de magistraţi "Lex Super Omnia", antiguvernamentală, au fost de asemenea găsite urmele a şase atacuri între iunie şi august 2021, susţine ea. 

Urma lui Pegasus

Programul de supraveghere Pegasus este creaţia companiei israeliene NSO. El este oferit spre vânzare statelor din întreaga lume ca sprijin în lupta cu terorismul şi crima organizată. Programul poate spiona Iphone-uri şi smartphone-uri android în timp real, poate înregistra convorbiri, poate citi unde se află persoanele care vorbesc şi poate activa în secret camera de filmat a telefonului mobil.

Potrivit experţilor IT, nu există nicio protecţie împotriva programelor de spionaj de acest fel. 

Brejza a fost informat despre atacurile de spionaj printr-un mesaj AP, Wrzosek a fost avertizată de firma Apple. Toate cazurile enumerate au fost confirmate de grupul canadian de cercetare Citizen Lab al Universităţii Toronto. În contextul acestor dezvăluiri, opoziţia din Polonia vorbeşte despre un "Watergate polonez" şi solicită înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă, fiindcă este posibil ca rezultatele alegerilor să fi fost influenţate cu ajutorul Pegasus. 

Guvernul se pretinde neştiutor

Dar tabăra guvernamentală se opune. "Nu ştiu despre ce sistem vorbiţi. Nu ştiu ce sistem ar putea fi acela", a declarat la finele anului trecut vice-ministrul Justiţiei, Michal Wos, în faţa presei. El a subliniat că nici ministrul Justiţiei şi procuror general al Poloniei, Zbigniew Ziobro, nu ştie nimic despre interceptări ilegale.

Într-adevăr, Parchetul a manifestat prea puţin interes pentru acest caz. Avocata lui Brejza a depus plângere penală dar răspunsul întârzie. În cazul Wrzosek deschiderea unei proceduri penale a fost respinsă -  din lipsa suspiciunii iniţiale. 

Pe 3 ianuarie 2022, Wos a încercat o glumă pe această temă. El a scris pe Twitter: "Acesta este Pegasus pe care l-am cumpărat în anii 1990", adăugând fotografia unei playstation. Premierul Mateusz Morawiecki a dat la rândul său de înţeles că în spatele acţiunilor de spionaj s-ar putea afla servicii secrete din străinătate "foarte numeroase" la nivel global. 

Tranzacţie la cel mai înalt nivel 

Dar treptat situaţia devine tot mai incomodă pentru guvern. Apar tot mai multe documente care fac lumină. După cum a relatat pe 3 decembrie 2021 cotidianul liberal de stânga Gazeta Wyborcza, în iulie 2017 a avut loc la Budapesta o întâlnire la care au luat parte premierul Viktor Orban, şefa guvernului polonez de atunci, Beata Szydlo şi premierul israelian din acea vreme, Benjamin Netanyahu. Se pare că decizia cumpărării programului Pegasus s-a luat cu acea ocazie. 

Pentru a ascunde afacerea, partea poloneză a plătit chitanţa de 25 de milioane de zloţi nu din conturile Direcţiei Centrale Anticorupţie (CBA), ci dintr-un "Fond de ajutorare a victimelor infracţiunilor", subordonat Ministerului Justiţiei. Pentru a face posibil acest virament, Parlamentul a trebuit să modifice statutul fondului respectiv. Cererea în acest scop a fost depusă de vice-ministrul Justiţiei Wos în Comisia pentru Buget. Potrivit Gazeta Wyborcza, deputaţilor nu li s-a spus în context că ar fi vorba de achiziţionarea unui program de spionaj. 

Următorul program de spionaj

Între timp se pare că Israelul a redus numărul statelor autorizate să folosească Pegasus de la peste 100 la 37. Între ţările cărora le-a fost retrasă licenţa se numără şi Ungaria şi Polonia. Dar opoziţia din Polonia nu crede că asta înseamnă sfârşitul interceptărilor. 

"În zilele următoare vom afla alte nume concrete şi numere de telefon ale unor persoane care au fost interceptate", a anunţat Grzegorz Schetyna, membru fondator al PO şi fost ministru de Externe şi Interne. Iar expertul în materie de securitate Piotr Niemczyk a evidenţiat că firma israeliană Cytrox, înregistrată în Macedonia de Nord, oferă deja spre vânzare programul de spionaj "Predator", care este o alternativă la Pegasus.

Preşedintele PiS, Jaroslaw Kaczynski, care ocupă şi funcţia de vicepremier, s-a adresat pe 27 decembrie 2021 tuturor celor care se tem că le sunt interceptate convorbirile: "Pe jumătate în glumă vă recomand să folosiţi un telefon mobil ca al meu - vechi, folosit, cu care se poate probabil şi filma dacă se apasă butonul corect", a declarat politicianul conservator, cunoscut pentru neîncrederea sa în descoperirirle moderne.