Să fie tăiate pădurile: cine a dat ordinul?

 

Textul Codului silvic adoptat de guvern pare făcut pentru dezvoltatorii imobiliari, pentru tăietorii ilegali de lemn și pentru afaceriștii din industria de profil. Noua lege, adoptată de executiv și care, potrivit ministrului mediului, liberalul Mircea Fechet va trece printr-o procedură de urgență prin legislativ, renunță la una dintre micile măsuri împotriva marilor furturi: confiscarea vehiculelor care transportă ilegal material lemnos. Se dezincriminează și infracțiunile de distrugeri și tăieri de arbori din afara fondului forestier, de pildă din parcuri sau din zonele verzi ale orașelor, oferindu-le în acest fel cale liberă celor care au resurse și susținere politică pentru a construi în spații care ar trebui protejate. 

Organizația Agent Green demonstrează că noul Cod Silvic este „un atentat brutal la siguranța națională”, fiindcă se permit tăieri agresive „progresive și rase” în lipsa amenajamentului pe proprietățile de pădure mai mici de 10 hectare, la fel și pentru suprafețe mai mari de 3 ha în anumite situaţii pentru care se acordă un termen mai mare de 2 ani pentru reîmpădurire. Romsilva rămâne compania hibrid „favorizată să dețină supremația” și deci, monopolul pentru piața produselor și serviciilor legate de fondul forestier, să administreze cele mai importante 22 de arii naturale protejate, dar și sectorul de creștere și exploatare a cabalinelor. Organizația Agent Green atrage atenția în acest fel, că nici de data aceasta politicul nu a vrut să lase o structură independentă de ministerul mediului să se ocupe exclusiv de comercializarea produselor pădurii. Deci, în afacerile silvice, politicul continuă să fie implicat prin apropiați favorizați să câștige sau prin companii aflate în legătură cu aceștia.  

WWF, World Wildlife Fund sau Fundația Mondială a Naturii argumentează că prin noul text al Codului silvic „se legalizează o creștere necontrolată a exploatărilor de lemn”, „se va putea tăia mai mult și mai ieftin”, cu „riscuri majore legate de conservarea pădurilor” și „dezvoltarea unei bioeconomii durabile”. Pe scurt, legislația pe care Parlamentul se pregătește să o voteze la foc automat nu vrea să facă o reformă de combatere a exploatărilor ilegale, iar industria de prelucrare primară va fi foarte fericită, fiindcă „se va putea tăia atât cât poate înghiți piața lemnului”. Documentul legislativ gândit la guvern și acceptat de ministerele care dau avizele, nu pleacă de la premisa „valorificării superioare a lemnului și aplicarea principiilor utilizării în cascadă a lemnului”. Altfel spus, nu apar cerințe clare care să mizeze pe „lanțurile de utilizare a lemnului cu cea mai mare valoare economică adăugată”, iar „lemnul ca materie primă să poate fi utilizat în cel mai valoros mod, printr-o prelucrare superioară în produse cu durată lungă de viață”. 

În 2020, Comisia Europeană a declanșat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României în legătură cu exploatarea forestieră ilegală. Potrivit Comisiei, autoritățile române nu îi controlau în mod adecvat pe operatori și nu aplicau sancțiuni corespunzătoare. În plus, autoritățile au autorizat tăierea de arbori fără a evalua mai întâi impactul asupra habitatelor protejate, potrivit legislației comunitare. Regulamentul UE privind lemnul interzice producerea și introducerea pe piața UE a produselor obținute din bușteni recoltați în mod ilegal, dar în România, instituțiile de control nu au verificat efectiv ce fac operatorii și nu au aplicat sancțiuni corespunzătoare. Potrivit Comisiei „inconsecvențele din legislația națională nu permit autorităților române să verifice cantități mari de lemn recoltat ilegal”. Mai mult, Comisia a constatat că autoritățile române gestionează pădurile, inclusiv „prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate”și „există deficiențe în ceea ce privește accesul publicului la informațiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor”. Comisia a constatat, de asemenea, că unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor Natura 2000. Aceste zone au fost stabilite pentru a fi protejate și sunt considerate de importanță europeană fiindcă sunt rare, vulnerabile, amenințate.

Pădurile autohtone sunt deja niște găuri negre unde dispar sute de hectare de lemn anual, cu sau fără voia statului. În ultimul raport al Serviciului Român de Informații avizat de parlament, se precizează că „persistă riscul semnificativ” al deprecierii fondului silvic în contextul „menținerii preocupărilor ilicite”. Din aceste preocupări menționate de SRI, cele mai multe au legătură cu interesele personale sau de clan ale politicienilor.

Anul trecut în august, de pildă, în loc să încerce să scape de sancțiunile Bruxelles-ului exact din această problemă a distrugerii pădurilor, în cererea de modificare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trimisă Comisiei, guvernul propune pur și simplu reducerea alocărilor financiare destinate Campaniei Naționale de Împădurire și Reîmpădurire cu 269 milioane de lei (54 de milioane de euro).