Războiul și Inițiativa celor Trei Mări
6 septembrie 2023Președintele Klaus Iohannis, care găzduiește la Palatul Cotroceni summit-ul Inițiativei celor Trei Mări și-a început discursul de deschidere vorbind despre componentele unei posibile drone rusești descoperite pe malul românesc al Dunării. Klaus Iohannis spune că a primit „în timp real” toate informațiile necesare de la Ministerul Apărării Naționale (MApN). „Dacă se confirmă că sunt elemente dintr-o dronă a Rusiei, o astfel de situație ar fi complet inadmisibilă și o violare gravă a suveranității României”, a mai precizat președintele român, fără să sugereze care ar urma să fie reacția Bucureștiului în cazul în care piesele descoperite se vor dovedi că provin de la o armă rusească. Președintele s-a limitat să liniștească spiritele reluând ideea apartenenței țării la NATO și amintind în context garanțiile de securitate de care beneficiază. Klaus Iohannis și toți ceilalți decidenți din domeniul siguranței naționale negaseră până astăzi ideea că o dronă rusească sau componente dintr-o dronă ar fi ajuns pe spațiul național. Rămășițe de acest fel au fost găsite în apropiere de comuna Ceatalchioi din județul Tulcea, după ce oficialii ucraineni au insistat că au nu doar informații în acest sens, ci și fotografii care dovedesc acest lucru. România a notificat NATO cu descoperirile ei, potrivit lui Iohannis, dar ministrul Apărării, Angel Tîlvăr a subliniat că trebuie făcută distincția „dintre un act de agresiune şi un incident" când se discută despre bucățile de dronă ajunse în spațiul autohton, negate, nevăzute și nedescoperite până acum de militarii români. Volodimir Zelenski, participant online la summit, s-a referit la bombardamentele repetate care au loc de mai bine o lună asupra porturilor ucrainene de la Gurile Dunării și la consecințele acestora: „gândiți-vă ce s-ar fi întâmplat dacă Putin ar fi reușit să pună piciorul cum trebuie în Ucraina”. Președintele Ucrainei a subliniat că „în trecut, ne-am aflat practic într-o perioadă de captivitate din cauza lipsei de solidaritate”, dar că această situație ar trebui să înceteze în această perioadă în care Ucraina e foarte greu încercată.
Austria și Ungaria sunt statele cele mai puțin empatice cu ucrainenii, ambele membre al Inițiativei celor Trei Mări. De aceea Zelenski s-a referit și cu această ocazie la susținerea comună de care are nevoie țara lui, nu doar în zona de apărare, ci și pentru exportul mărfurilor. Dacă proiectele prevăzute în Inițiativa celor Trei Mări ar fi fost puse în aplicare poate că și Ucraina putea fi racordată la o astfel de infrastructură.
Pe scurt, ideea lansată în 2015 de președintele Poloniei, Andrzej Duda și fosta președintă a Croației, Kolinda Grabar-Kitarović era să încurajeze și să grăbească interconectările de transport și energetice între cele trei mări: Baltică - Adriatică - Neagră. Era vorba despre 12 state ale Uniunii Europene între care se putea călătorii liber și care puteau intra în acest joc al dezvoltării pe termen lung. Proiectul inițial prevedea deci conectarea cu autostrăzi, linii ferate de mare viteză și conducte de gaz a statelor dintre cele trei mări, prin ocolirea Ucrainei. Astăzi în schimb, Ucraina și Republica Moldova au devenit membre asociate ale Inițiativei, iar Grecia a devenit al 13-lea membru al comunității. Până acum, Austria era singura țară care nu provenea din lagărul socialist, toate celelalte 11 venind din frigul comunist: Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia, cele trei țări baltice (Lituania, Letonia, Estonia), Slovenia, Croația, România și Bulgaria.
Unul dintre marile proiecte incluse în Inițiativa celor Trei Mări este Via Carpatia, care va lega prin autostrăzi și drumuri europene expres Marea Baltică de Marea Neagră și de Marea Adriatică. Traseul începe în Lituania (Klaipėda), traversează Polonia, pe ruta Białystok - Lublin - Rzeszów, urmează drumul prin Slovacia de la Presov la Kosziceși, în Ungaria prin Miskolc și Debrecen și în România dinspre Timișoara prin Pitești, București până la Constanța, dar și dinspre Timișoara spre Bulgaria peste Podul Calafat-Vidin, iar mai apoi spre Salonic.
Există apoi, proiectul Rail 2-Sea care ar trebui să fie o cale ferată rapidă între Gdansk, portul polonez la Marea Baltică și Constanța, la Marea Neagră. În total peste 3500 de kilometri, pe care trenurile de persoane ar trebui să circule cu peste 160 de kilometri pe oră, iar cele de marfă cu 120 km/h. Sunt și proiecte energetice concrete, dar deocamdată România nu pare să fi profitat foarte mult de ideile inițiale ale Inițiativei, cu toate că fondul comun al acestei organizații este impresionant grație participării cu bani, a partenerilor strategici, Comisia Europeană, SUA şi Germania, alături de cotizațiile țărilor membre.
Aceste drumuri plus proiectele rutelor energetice ar fi putut fi de mare ajutor Ucrainei, dacă erau gata, atât economic, cât mai cu seamă pentru transferurile militare de care are nevoie. În România, spre exemplu în caz de nevoie, armamentul aliaților sau trupele aliate n-ar putea ajunge foarte repede la granița de Est a țării. Pe de o parte fiindcă nu există autostrăzile necesare, iar blocajele pe Valea Oltului, cel mai rapid traseu de traversare a țării, sunt la ordinea zilei. Pe de altă parte, infrastructura de cale ferată a rămas la nivelul anului 1989 și nici trenurile nu sunt prea noi. De aceea ar fi fost esențial pentru România ca planurile Inițiativei celor Trei Mări să fie cu adevărat puse în practică.
Klaus Iohannis susține că România și-a atins toate obiectivele în interiorul acestei platforme, dar șeful statului nu a făcut o listă cu ele. În schimb, premierul Croației, Andrej Plenković, vorbind despre situația de la Marea Neagră, a propus o rută dunăreană prin care vasele cu cereale ucrainene să ajungă pe fluviu până la Vukovar și de acolo mai departe spre portul strategic croat Rijeka, aflat la Marea Adriatică. Președintele Poloniei, Andrzej Duda și cel al Lituaniei, Gitanas Nausėda au punctat importanța tranzitului grânelor prin Marea Baltică, după ce Klaus Iohannis a recunoscut că bombardarea de către Rusia a porturilor ucrainene de la Gurile Dunării încetinesc exporturile cerealelor. Președintele român a insistat asupra faptului că Bucureștiul pune la dispoziția Kievului și toate celelalte căi terestre posibile, că până acum România a fost rută principală pentru exportul grânelor din Ucraina și că aproape 25 de milioane de tone au traversat țara de la începutul războiului.
În Declarația finală a summit-ului Inițiativei celor Trei Mări, care conține 21 de puncte, se precizează că după un an şi jumătate de la începutul războiului brutal de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi a tulburărilor geopolitice pe care acesta le-a generat, „a fost dovedită validitatea conceptului Inițiativei şi urgenţa punerii în aplicare a obiectivelor sale”. De asemenea este subliniată importanța infrastructurii din regiune pentru „o mobilitate civilă şi militară sporită pe axa Nord-Sud”, ca „obiectiv politic” și „investiție responsabilă” pentru „viitorul comun”. Șefii de stat și de guvern prezenți la București apreciază „implicarea şi sprijinul financiar al Statelor Unite în punerea în aplicare a proiectelor strategice de conectivitate” în actualul mediu geopolitic. În plus, țările Inițiativei sunt gata să investească în „rezilienţa şi securitatea cibernetică a regiunii”, pentru „dezvoltarea interconectărilor de infrastructură strategică şi a reţelelor şi serviciilor digitale dintre statele Inițiativei”.
Inițiativa celor Trei Mări pare să prindă viteză cu sprijin din Vest, dar deocamdată nu au fost avansate obiective clare cu termene precise, în așa fel încât fiecare stat să-și asume propriile ținte în chestiuni care țin de infrastructura de transport sau în cea de aprovizionare cu gaz și petrol. Presiunea războiului ar trebui să transforme ideile bune în strategii urgente și să oblige țările Inițiativei să-și asume punerea în operă a proiectelor.