Analiză: Războiul hibrid al Rusiei și dezinformarea ca armă

Ancheta se concentrează asupra a două companii cu sediul la Moscova, care sunt acuzate că au desfășurat în mod sistematic și cu mari cheltuieli ample campanii de dezinformare a alegătorilor din SUA, Germania, Franța, Ucraina și Israel. Acesta este rezultatul investigațiilor efectuate de Biroul Federal de Investigații din SUA (FBI), de biroul bavarez al Protecției Constituției din Germania, precum și al unor anchete de presă.

Într-un raport consacrat campaniei rusești de dezinformare, elaborat în august anul acesta, Protecția Constituției din Bavaria precizează: „Asistăm la o campanie de amploare care, prin răspândirea dezinformării deliberate și a relatărilor pro-ruse în societățile occidentale, urmărește să semene îndoieli cu privire la valorile democratice liberale”.

Contacte cu biroul prezidențial al lui Putin

În vizorul FBI se află două societăți: STRUCTURA și SDA. Cele două firme, care s-ar afla în strânsă legătură cu biroul prezidențial din Rusia, par să fie responsabile de crearea de site-uri propagandistice, care prin design-ul și structura lor sunt menite să semene leit cu variantele originale ale presei de calitate.

Anchetatorii vorbesc în acest caz despre ”sosii” - pagini false, pline de propagandă și dezinformare pro-rusă, care sunt popularizate pe internet prin intermediul roboților virtuali și a unor conturi de social media special create. Numai în Germania, mesajele false ar fi ajuns la aproximativ 750.000 de utilizatori.

Anchetatorii au dat de urma companiilor rusești analizând mai multe indicii. Potrivit Oficiului pentru Apărarea Constituției din Bavaria, conturile utilizate pentru răspândirea propagandei erau active în special în timpul orelor de lucru obișnuite în Rusia și intrau în adormire în zilele de sărbători legale rusești. În plus, testele funcționale ale site-urilor de dezinformare erau efectuate prin intermediul unor adrese IP din Rusia.

Experții spun că atunci când trimite date în rețelele digitale, adresa IP are o funcție similară cu cea a unei adrese poștale, ceea ce înseamnă că expeditorul și destinatarul datelor pot fi identificați în mod clar.

Planificare minuțioasă

Potrivit biroului bavarez al Protecției Constituției, avalanșa de dezinformare rusească afectează în special Germania. ”Între mai 2023 și iulie 2024 au fost create și distribuite pe Facebook sau pe X nu mai puțin de 7.983 de campanii”, se arată în cel mai recent raport al serviciului german de informații interne.

Aproape 30 % dintre campaniile rusești au vizat Germania și aproximativ la fel de multe au fost îndreptate împotriva Franței și a Statelor Unite. Raportul continuă: „Analizele criminalistice efectuate de Oficiul pentru Protecția Constituției din Bavaria relevă că persoanele responsabile de campanii au fost inițial ocupate cu testele, cu variantele editoriale și cu adaptarea fluxurilor de lucru. La începutul lui octombrie 2023, procesul de lucru atinsese maturitatea deplină”. De atunci, amploarea campaniilor de dezinformare atinge noi culmi.

Potrivit lui Philipp Sälhoff  de la grupul de reflecție Polisphere, scopul principal al dezinformării este de a sugera că nu Rusia a început războiul împotriva Ucrainei.

„Aceasta este o narațiune centrală și foarte prezentă”, explică Sälhoff într-un interviu acordat DW. El este directorul general al rețelei de consultanță care analizează de ani de zile activitățile de propagandă rusească în social media. "Povestea spune că, de fapt, Rusia nu face decât să se apere, că Ucraina sau guvernul ucrainean, ori chiar poporul ucrainean sunt naziști, dar și că războiul este purtat de SUA și de Occident prin procură”.

Ce vrea Rusia? Divizarea socială!

Potrivit lui Sälhoff, campaniile rusești de dezinformare împotriva Germaniei caută să abordeze subiecte care au potențialul de a diviza societatea germană. "Poți încerca de pildă stabilirea unei legături între migrație și terorism, subliniind că guvernul de coaliție de la Berlin, format din social-democrați, ecologiști și liberali, nu dă două cepe degerate pe interesele populației, ba chiar că acționează în mod activ împotriva acestor interese”.

Propaganda pro-Kremlin susține cu precădere două partide care sunt extrem de controversate în Germania, după cum explică Philipp Sälhoff în interviul cu DW: „Observăm un întreg ecosistem de conturi pro-ruse, care adoptă o poziție relativ clară în favoarea Alternativei pentru Germania și, mai nou, în favoarea proaspăt înființatei formațiuni Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) . Cele două formațiuni sunt prezentate în mod foarte specific ca partide atente la nevoile oamenilor, care pledează pentru pace și pentru protejarea intereselor populației germane”.

Se pare că societățile rusești și-au definit obiective specifice pentru activitatea lor. Acest lucru a fost raportat de un colectiv de cercetare german din Süddeutsche Zeitung, WDR și NDR. Aceștia au reușit să pătrundă în activitatea companiei SDA prin intermediul unei scurgeri de date. Înregistrările companiei conțin așa-numiții „indicatori-cheie de performanță”, KPI, adică obiective de succes definite.

Propagandă cu obiective definite

Unul dintre obiectivele clar definite ale companiei SDA pentru acțiunea ”sosiile”  este ”creșterea cotei de popularitate a AfD la 20 %”. Un alt obiectiv este „creșterea indicatorului de teamă față de viitor la 55 %”. Există indicii că SDA monitorizează cu mare atenție și anumite evenimente demonstrațiile. Pe listele interne au fost notate peste 35 de acțiuni de protest care au avut loc în Germania în toamna anului 2022.

Alternativa pentru Germania (AfD) și Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) au fost în repetate rânduri atacate în ultimele luni de zile pentru promovarea unor politici prietenoase cu Rusia. În special în rândurile AfD există un număr mare de persoane care s-au remarcat prin legături controversate cu mașinăria mediatică de propagandă a Rusiei.  De pildă cei doi candidați ai AfD la alegerile europene. 

Parlamentarul european Maximilian Krah a fost interogat de FBI printre altele cu privire la unele plăți pe care le-ar fi primit de la activiști pro-ruși. Un alt deputat AfD, Petr Bystron, este acuzat că a primit bani de la o platformă de propagandă rusă.