Războiul din Libia, din nou în dezbaterea NATO
14 aprilie 2011Grupul de contact pentru Libia, care s-a reunit în aceste zile la Doha, va discuta pe această temă. Grupul de contact este format din reprezentanţi ai ONU, Statelor Unite, Marii Britanii, Franţei, Germaniei, dar şi reprezentanţi ai guvernului interimar de opoziţie din Libia.
La începutul conferinţei, prinţul moştenitor al regatului Qatar, şeicul Tamim bin-Hamad al-Thani, a transmis comunităţii internaţionale un mesaj clar: "Pentru poporul libanez a venit timpul să se poată apăra singur."
Cu alte cuvinte: a venit timpul livrărilor de armament către rebeli. Solicitarea prinţului moştenitor al-Thani este însă controversată şi face parte din problemele de bază din interiorul coaliţiei care, prin mandat ONU, efectuează atacuri aeriene pe teritoriul Libiei.
"Este de importanţă majoră ca întreaga comunitate internaţională să considere intervenţia din Libia drept acţiune comună", a spus secretarul general al ONU, Ban Ki Moon.
Intervenţia militară improbabilă?
Faptul că ONU doreşte să susţină rebelii din Libia este clar, însă felul în care trebuie să decurgă o asemenea acţiune este foarte controversat. Franţa şi Marea Britanie solicită un mai puternic angajament militar împotriva lui Gaddafi.
"Trebuie să-l oprim pe Gaddafi, altfel toată comunitate internaţională se face vinovată de incapacitatea de a proteja oameni nevinovaţi. Popoarele noastre se vor întreba de ce guvernele nu au ştiut să intervină împotriva unui regim eşuat de la marginea Europei. Trebuie să înţelegem că intervenţia noastră este necesară, legală şi corectă", a declarat ministrul de externe britanic, William Hague.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a respins însă solicitările Franţei şi Marii Britanii. El a atras atenţia că mai bine de o treime din efectivele militare ale colonelului Gaddafi au fost distruse prin atacurile aeriene.
"Facem tot ce se poate pentru a evita victime în rândul populaţiei civile. Prezenţa noastră vizează portecţia civililor şi trebuie să găsim calea de mijloc. Pe de o parte trebuie să distrugem efectivele militare care ameninţă oamenii iar pe de altă parte trebuie să evităm a face victime", a spus Ramussen.
Ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a propus ca averea lui Gaddafi confiscată în Europa - din care 6,5 milioane de dolari în Germania - să fie folosită spre binele libienilor. În plus: "Nu dorim o scindare a Libiei. Solicităm încetarea imediată a războiului. Pentru aceasta, trebuie să se cadă de acord asupra unui armistiţiu, fapt posibil doar după retragerea lui Gaddafi - acesta este mesajul clar al conferinţei", a adăugat Westerwelle.
Autori: Ulrich Leidholdt/ Maria Pascu
Redactor: Ovidiu Suciu