Rănile unui om politic
10 iunie 2013Germania profită de pe urma imigranţilor români, titrează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG interviul cu premierul român publicat în cuprinsul ediţiei de luni. Ziarul semnalase, pe prima pagină, într-un scurt articol, că nu va exista un val masiv de imigranţi precum şi programata întîlnire de luni a şefului guvernului de la Bucureşti cu cea mai puternică femeie a lumii, cancelara germană, Angela Merkel.
Sub incidenţa aceleiaşi problematici a imigraţiei focalizează şi MÄRKISCHE ODERZEITUNG întîlnirea de la Berlin a celor doi lideri europeni. Ziarul subliniază însă şi ideea că, dincolo de problema imigraţiei, România este oricum copilul problemă al Europei. Economia nu se dezvoltă conform speranţelor, din care motiv numeroşi sunt cei care vor să părăsească ţara. Cît despre corupţie, aceasta are proporţii legendare. Aşadar o întrevedere nu prea plăcută la cancelaria federală.
Ignorînd componentele afective ale evenimentului, dialogul la obiect dintre ziaristul german Reinhard Veser şi premierul român Victor Ponta, publicat în deja menţionatul ziar FAZ, atacă totuşi cîteva articulaţii ale tensionatelor relaţii dintre Berlin şi Bucureşti. I se reaminteşte premierului român că unii dintre miniştrii cabinetului său au atacat vehement Germania, ultima oară după veto-ul exprimat de Berlin în privinţa aderării României la spaţiul Schengen.
Dorind să afle care este orizontul de aşteptare al lui Ponta la sosirea sa la Berlin, interlocutorul din Frankfurt află că şeful guvernului României nutreşte intenţia de a reînnoi "parteneriatul strategic cu Germania". De asemenea, intenţionează să convingă guvernul federal că, după alegerile din decembrie, criza politică din România ar fi fost depăşită prin disponibilitatea reciprocă, a preşedintelui Băsescu şi a sa proprie, de a coopera spre a asigura ţării previzibilitate şi stabilitate şi că ambii ar fi tras învăţăminte de pe urma unui conflict care ar fi marcat pentru amîndoi o înfrîngere.
În ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen, Ponta nu doreşte să mai abordeze acest subiect, convins fiind că va veni clipa în care România, Bulgaria precum şi alte state vor fi pregătite pentru acest pas, important dar nu de maximă prioritate în relaţiile româno-germane.
În FAZ, Ponta îşi mai asigură gazdele germane, în baza unor studii independente, că după 1 ianuarie 2014 nu va exista temuta migraţie masivă a forţei de muncă dinspre România spre Germania. Majoritatea românilor care şi-au părăsit ţara s-au îndreptat spre Italia sau Spania, ţări de care se simt mai apropiaţi prin mentalitate, limbă şi cultură. Iar românii care au dorit să emigreze spre Germania, s-ar afla, potrivit lui Ponta, deja aici, fiind vorba de oameni bine pregătiţi. Oameni care muncesc şi plătesc impozite. Pentru România, plecarea lor este o pierdere şi se depun forturi spre a le furniza temeiuri de a rămîne în ţară celor bine pregătiţi.
I se reaminteşte premierului român că, atunci cînd în Germania este adusă în discuţie chestiunea imigraţiei, este vorba de o anumită categorie, cea a romilor care beneficiază de prestaţii sociale din partea statului german. Ponta concede că, pe termen lung, "soluţia este cea de a-i face pe romi să se integreze în România", dar atrage atenţia că în acest scop ţara necesită sprijin financiar şi o strategie pe durata unui deceniu şi mai bine.
Ponta consideră legitimă adoptarea de noi legi în Germania care să împiedice abuzurile în materie de asistenţă socială şi singurul lucru pe care îl cere partenerilor germani este acela de a nu-i discrimina pe români faţă de restul cetăţenilor UE.
Un alt punct nevralgic în relaţiile bilaterale, cel care a determinat Germania să se opună primirii României în spaţiul Schengen, a fost generat de îndoielile privind respectarea de către Bucureşti a principiilor statului de drept, după cum reiese şi din raportul UE. În interviul său, acordat ziarului conservator din Frankfurt, premierul român afirmă că raportul s-a referit în mare parte la perioada de dinainte de decembrie 2012, cînd lupta anticorupţie a făcut obiectul unor serioase confruntări între preşedintele ţării şi noul parlament, dar că, ulterior, progresele efectuate ar fi fost notabile şi ar fi fost recunoscute ca atare chiar de Comisia UE.
Ca atare Ponta s-a declarat, în această privinţă, optimist.
Ziarul din Frankfurt i-a atras atenţia premierului român că "Raportul UE reclamă înlăturarea din guvern a miniştrilor aflaţi, conform ANI, într-un conflict de interese". Or, în context, i s-a reamintit lui Ponta că în cauză sunt doi miniştri anchetaţi penal.
Observaţia interlocutorului german referitoare la doi miniştri (e vorba de Fenechiu şi Dragnea, după cum reiese din discuţia ulterioară) este rapid corectată de către Ponta, potrivit căruia ar fi fost vorba de "trei miniştri din fostul guvern", care, după alegeri, nu ar mai fi fost cooptaţi în cabinet…Ziaristul german insistă, menţionînd că "cei doi miniştri fac parte din actualul guvern". Ponta ripostează, precizînd că unul dintre ei (ministrul transportului) a fost numit de partenerii liberali de coaliţie şi că ar urma să demisioneze deîndată ce tribunalul va pronunţa sentinţa de condamnare.
Da, dar al doilea demnitar este chiar "vicepremierul, din chiar partidul social-democrat, acuzat de fraude electorale", precizează autorul interviului. Ce îi răspunde premierul? Că împricinatul încă nu a compărut în faţa tribunalului şi că ar trebui aşteptată continuarea sau sistarea cercetărilor de către procuratură…Cazul ar data, potrivit lui Ponta, "din perioada crizei politice în care luptele s-ar fi purtat de către ambele părţi" cu arme de toate calibrele. "Inclusiv de către social-democraţi", după cum recunoaşte Ponta.
Dacă el regretă acest episod? Nu poate da un răspuns clar la această întrebare. Dar, potrivit lui Ponta, el unul "a înţeles că şi pentru politicieni şi pentru ţară costurile luptei au fost majore". Motiv suficient spre a fi aflate căile unei coabitări cu preşedintele pînă la finele mandatului acestuia.
Dialogul nu ratează nici ocazia de a relaţiona escaladarea crizei politice din vara trecută cu arestarea ex-premierului Năstase. Or, premierul nu vede nici o interdependenţă între cele două evenimente.
Pe de altă parte, Ponta recunoaşte că "anumite medii şi unele părţi ale scenei politice" ar fi considerat că preşedintele Băsescu ar fi manipulat DNA şi ANI instrumentalizându-le în lupta politică. În replică la evocarea de către ziaristul german a poziţiei UE, potrivit căreia tocmai aceste instituţii (ANI şi DNA) sunt menite să asigure progrese în combaterea corupţiei, premierul afirmă că s-a angajat public, inclusiv faţă de Comisia Europeană nu doar să le apere cadrul de funcţionare, ci şi să păstreze "în funcţii de conducere personalităţile recunoscute internaţional pentru munca lor". Motiv pentru care el, Ponta, ar fi fost "atacat uneori chiar mai dur decît preşedintele Băsescu".
Nici ziaristul german nici Victor Ponta nu menţionează în context plecarea lui Daniel Morar de la DNA.
Că actualul premier român duce mai departe politica economică a fostului guvern, pe care a criticat-o, s-ar datora, după cum rezultă din răspunsul dat de Ponta, înţelegerii importanţei pe care o deţine, pentru România, respectarea disciplinei bugetare.
Iar anunţul făcut de premier, de a respecta acordurile stabilite cu FMI şi Banca Mondială, ar avea drept scop, potrivit lui Ponta, nu acumularea de bani ci atragerea investitorilor străini. Faptul că o societate care sărăceşte este mai puţin dispusă să accepte o riguroasă disciplină financiară, ar fi determinat actualul guvern să anuleze reducerile salariale la anumite categorii profesionale, decise în 2010.
Interviul se încheie cu declaraţia lui Victor Ponta conform căreia el s-ar fi străduit să afle mereu o cale de mijloc, ceea ce ar fi şi reuşit, cifrele anului 2013 fiind de-a dreptul "încurajatoare".
Un alt interviu acordat de premierul român presei germane a fost publicat de agenţia de presă germană, DPA, în ajunul sosirii la Berlin a oaspetelui de la Bucureşti. Întrebările gravitează în jurul aceloraşi centre de greutate: relaţiile cu Germania, situaţia romilor, justiţia, cazul Năstase, faţă de care premierul mărturiseşte a avea o atitudine subiectivă. În ceea ce priveşte „plagiatul” tezei sale de doctorat, lucrurile ar fi clarificate juridic, rezultă din răspunsul dat de Ponta, care adaugă apoi că, politic, scandalul i-a adus prejudicii, spre a admite că fiecare politician trebuie să trăiască cu "cicatricile rănilor primite în luptă".
Tot la acest început de săptămînă, revista DER SPIEGEL publică un amplu reportaj despre o călătorie inedită: cea a unei oficiale germane, din Berlin -Neukölln, în România, spre a înţelege de ce atît de mulţi romi vin în Germania. Călătoarei germane îi va fi dat să cunoască de-a lungul acestei aventuri, dar şi după încheierea ei, o „nouă Europă”.