Refugiaţi împiedicaţi să ajungă în vest de Frontex?

Sirianul Ali al-Ebrahim are 22 de ani. În 2018 s-a refugiat din calea războiului, plecând din Manbidj, un oraş în apropiere de Alep, controlat pe atunci de kurzi. Spune că a existat intenţia de a-l sili să ia parte la lupte.

Al-Ebrahim şi-a încercat mai întâi norocul în Turcia. Când a ajuns la Antakya, primul oraş după graniţa cu Siria, autorităţile turceşti i-au înregistrat datele personale. Ulterior l-au repatriat în Siria, fără a-şi motiva în vreun fel decizia. Una din consecinţe este că din acel moment, el nu mai are voie să pătrundă legal în Turcia, pentru o perioadă de cinci ani, spune tânărul care stăpâneşte la perfecţie limba engleză.

Cu toate acestea, al-Ebrahim a decis să mai încerce o dată, având drept ţintă Grecia. A reuşit cumva să se strecoare până pe coasta turcească a Mării Egee, să se urce într-o barcă gonflabilă şi să ajungă pe insula grecească Leros, unde a depus cerere de azil. Cererea i s-a refuzat sub motiv că Turcia este o ţară terţă sigură.

Ali al-Ebrahim nu poate să se întoarcă în Turcia. Nu poate să se întoarcă nici în Siria. Dar asta nu are importanţă pentru autorităţile elene. "Noul premier elen Kyriakos Mitsotakis este foarte sever gând e vorba de noi, migranţii", a povestit sirianul. "Aşa că m-am decis să mă duc în Albania."

Banderole cu steagul UE

Ali al-Ebrahim povesteşte că s-a dus în septembrie 2020 cu autocarul în oraşul Ioannina, din nordul Greciei, însoţit de alţi cinci migranţi. De acolo au plecat pe jos spre frontiera cu Albania. Grănicerii greci nu i-au observat.

În Albania au fost însă opriţi de agenţi ai autorităţii europene de pază a frontierei Frontex, care i-au predat autorităţilor locale din punctul de trecere Kakavia. Întrebat de unde ştie că a fost vorba de agenţi ai Frontex, al-Ebrahim a răspuns: "I-am recunoscut după banderolele pe care le purtau pe braţ." Agenţii Frontex poartă o banderolă bleu cu steagul UE.

Ajuns în Austria, în schimbul a 5000 de euro

Ali al-Ebrahim povesteşte că el şi însoţitorii săi au cerut azil autorităţilor albaneze. Li s-a răspuns că, din cauza pandemiei de coronavirus, nu se mai primesc cereri de azil. Ulterior au fost retrimişi în Grecia, fără a se comunica acest lucru autorităţilor elene.

La a doua încercare de a pătrunde în Albania, sirianul a avut mai mult noroc. A ajuns în Serbia, trecând prin Tirana şi traversând Kosovo. A ajuns într-o tabără pentru refugiaţi din oraşul Sombor, în apropiere de graniţa cu Ungaria. De acolo şi-a propus să pătrundă în Austria. Dar a aflat că sunt scumpe călăuzele. Cer 5000 de euro pentru a te duce pe teritoriul austriac.

Arest în loc de azil

Britanica Hope Barker cunoaşte astfel de relatări. Ea coordonează proiectul "Wave Thessaloniki" în metropola din nordul Greciei, care oferă migranţilor aflaţi pe ruta balcanică alimente, îngrijire medicală şi consiliere juridică. Salonic a fost multă vreme un tărâm sigur pentru migranţi, povesteşte Barker pentru DW, până la venirea la putere a guvernului conservator Mitsotakis, la sfârşitul anului 2019.

În ianuarie 2020 a intrat în vigoare o lege prin care Grecia a înăsprit tratamentul rezervat migranţilor. "În loc să elibereze acte unui solicitant de azil, acesta riscă până la 18 luni de închisoare, fără să i se analizeze cazul", afirmă Hope Barker. "La capătul perioadei, arestul mai poate fi prelungit o dată, cu alte 18 luni."

Îi împiedică Frontex pe migranţi să ajungă în vest?

Nu numai direct la graniţe au loc acţiunile ilegale de expulzare, denumite "pushbacks", ci şi în interiorul ţării, precizează Baker. De frica acestor acţiuni, migranţii aflaţi în drum spre vestul Europei evită orice contact cu autorităţile elene. Şi la frontierele Macedoniei de Nord şi ale Albaniei, cei care îi ajută pe migranţi au înregistrat "foarte multe pushback-uri".

În context, se înmulţesc indiciile privind participarea agenţilor Frontex. "Avem depoziţii în care martorii spun că agenţii vorbeau, de pildă, germană, şi purtau banderole bleu cu steagul UE", spune Baker.

Frontex respinge orice acuzaţii

Pe fundalul situaţiei neclare de la frontierele elene este foarte greu să demonstrezi că au avut loc acţiuni de pushback. "Ştim că Frontex activează în Albania", continuă Baker. "Ştim că se află la râul de graniţă Evros, dintre Bulgaria, Grecia şi Turcia şi ştim că pushback-uri au loc zilnic. A crede că ei nu ştiu nimic din toate astea şi nu participă la aceste acţiuni nu are suport în realitate."

Chestionat de DW, un purtător de cuvânt al Frontex a declarat: "Agenţia noastră a verificat câteva din aceste acuzaţii şi nu a descoperit dovezi credibile care să le susţină. În plus, Frontex este decis să respecte cele mai înalte standarde în cadrul controalelor de frontieră efectuate în cadrul misiunilor noastre." Agenţii Frontex sunt obligaţi să respecte un cod de conduită care conţine şi un paragraf referitor la împiedicarea expulzărilor ilegale şi la respectarea drepturilor omului, "în consonanţă cu Charta Europeană a Drepturior Fundamentale", a mai precizat sursa menţionată.

Protejarea frontierei din exterior

Dar de ce apără agenţia europeană Frontex o graniţă externă a UE din afara ei, din Albania, care nu este membră a UE? Acelaşi purtător de cuvânt al Frontex a explicat că obiectivul este "de a sprijini grănicerii, de a gestiona migraţia neregulată, a combate criminalitatea transfrontalieră, inclusiv traficul cu migranţi, terorismul şi a identifica riscurile şi ameninţările la adresa securităţii." El a subliniat: "cooperarea cu ţările Balcanilor de Vest este o prioritate a Frontex. Agenţia sprijină ţările să respecte standardele europene în materie de administrare a frontierei şi securitate."

Drumul spre vest

Mulţi migranţi sosiţi în Grecia îşi continuă drumul spre vest plecând din Salonic spre Kastoria, un orăşel pitoresc aflat la 30 de kilometri de graniţa cu Albania. "Acolo poliţia ne va lua de la autocar şi ne va duce la graniţa cu Albania", relatează Zakarias, un migrant aflat în Wave-Center din Salonic. El este marocan şi a ajuns în Grecia dinspre Turcia.

Astfel de zvonuri circulă frecvent între migranţi. Dar cel mai adesea nu au nimic comun cu realitatea. Cu toate acestea, bărbaţii din Wave Center s-au urcat în autocar, având drept destinaţie graniţa cu Albania. Între ei, Saleh Rosa, în vârstă de 46 de ani, marocan şi el. În Salonic nu a avut locuinţă multă vreme. "Grecia este o ţară foarte bună, dar nu pot trăi aici" declară el. El vrea să ajungă în vestul Europei, traversând Albania, Kosovo, Serbia şi Ungaria.

Înainte de ajunge la Kastoria, autocarul este tras pe dreapta de poliţişti. Într-o parcare se află mai multe maşini de poliţie cu agenţi în uniformă. Doi bărbaţi îmbrăcaţi civil se urcă în autocar şi spun că sunt şi ei poliţişti. Fără a arăta vreo legitimaţie se uită cu atenţie la chipurile pasagerilor pentru a-i identifica pe străini. Şi îi reţin şi pe Saleh, şi pe Zakarias şi pe însoţitorii lor.