Rusia vrea să schimbe cursul războiului în Marea Neagră

Altfel, de ce  avionul militar rusesc a obligat aeronava poloneză neînarmată care monitoriza granița UE deasupra apelor internaționale din Marea Neagră să se retragă? Când s-au văzut față în față cu avionul rusesc, polonezii se aflau într-o misiune de rutină în care supravegheau eventuale operațiuni migraționiste, de pescuit ilegal sau de poluare, la doar 60 de kilometri de frontiera românească.

Nu e prima dată când rușii încearcă să intimideze Occidentul în Marea Neagră. În urmă cu doi ani, un distrugător britanic a fost provocat de flota militară rusă tot în Marea Neagră, chiar înainte ca Moscova să declanșeze „operațiunea specială” din Ucraina. Distrugătorul HMS Defender mergea din Odessa spre Georgia, pe o rută recunoscută internaţional, dar Rusia a susținut că militarii britanici s-ar fi aflat în apele sale şi a fost somată să se retragă de acolo cu focuri de avertisment.

Incidentul a avut loc pe 23 aprilie 2021, în apropierea Capului Fiolent, situat în partea de sud a peninsulei Crimeea, anexată ilegal de Rusia. Moscova a răspuns violent trecerii navei Marinei Regale prin ceea ce consideră apele ei teritoriale, numai că britanicii au vrut să spună lumii, chiar cu riscul unei escaladări, că partea aceea din Marea Neagră aparține Ucrainei, că peninsula Crimeea luată cu japca de ruși nu este recunoscută în lumea civilizată și ca atare nici apele sale teritoriale. 

Aeronava poloneză interceptată agresiv zilele trecute de avionul rusesc de vânătoare Suhoi Su-35 patrula sub egida Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX), instituție care se ocupă cu protejarea frontierelor externe ale Spațiului Schengen împotriva migrației ilegale. 

„Manevrele agresive și periculoase executate în mod repetat de aeronava de luptă a Federației Ruse în apropierea aeronavei poloneze au generat un nivel ridicat de turbulențe și dificultăți majore în controlul acesteia”, potrivit Ministerului Român al Apărării. Imediat, NATO a pregătit patru avioane de intervenție, două românești și două spaniole, care însă n-au fost nevoite să se ridice, fiindcă piloții polonezi au redresat aeronava și au aterizat pe aeroportul Mihail Kogălniceanu. 

Șicanele Rusiei în Marea Neagră durează de multă vreme, fiindcă avioanele militare rusești obișnuiesc să treacă razant sau chiar să depășească frontierele statelor riverane. Așa au ajuns turcii în 2015 să doboare un SU-24.

Potrivit unor documente publicate ulterior, se pare că ordinul ar fi fost dat chiar de președintele  Recep Tayyip Erdogan iar militarii turci discutau în 2016 să repete gestul și să țintească orice aeronavă militară trimisă de Moscova să forțeze frontierele sale maritime. În subsidiar, nu era vorba doar să pună Rusia la punct, ci să-și răzbune doborârea avionului turc F-4 Phantom în 2012 în Siria.

Între timp, Rusia și Turcia s-au împăcat, iar Ankara tocmai a refuzat propunerea americanilor de a le da ucrainenilor sistemul avansat de apărare antiaeriană S-400, cumpărat de la ruși în 2017 în ciuda opoziției partenerilor din NATO. Washingtonul a sancționat, din acest motiv, industria de apărare turcă și a exclus țara din programul de achiziționare a avioanelor de atac F-35. Ministrul Apărării de la Ankara Mevlüt Çavușoğlu a explicat, pe de altă parte, că ideea SUA de a ceda sistemul de apărare S-400 „privește în mod direct suveranitatea Turciei”. 

Statele Unite au încercat în ultimii ani să convingă Turcia nu doar să-și reia distanța față de Rusia, ci să adopte și o interpretare mai liberală a Convenției de la Montreux, în așa fel încât navele militare ale NATO să poată intra în Marea Neagră mai simplu. Ankara nu vrea să cedeze însă nimic din controlul pe care îl are asupra Strâmtorilor.

Totuși, Erdogan a început construirea controversatului canal artificial care dublează Bosforul și care n-ar fi supus Convenției. Putin a criticat proiectul, dar Vestul a văzut partea plină a paharului și posibilitatea ca navele militare NATO să poată intra fără probleme în Marea Neagră. Optimiștii uită că Strâmtoarea Dardanele, care precede Bosforul la intrarea în mare, este supusă acelorași restricții, potrivit Convenției, și că stabilitatea la Marea Neagră depinde mult de interacțiunea Rusiei cu Turcia. Între cele două există presiunea Vestului de a nu extinde zona de conflict. Această presiune se lovește de provocările permanente ale Rusiei, care vrea să demonstreze în acest fel că Marea Neagră rămâne o afacere regională.