Rusia sfidează suveranitatea Moldovei

Pe teritoriul din stânga Nistrului, aflat temporar sub ocupația militară a Rusiei, au fost deschise 27 de secții de votare - cel mai mare număr de secții deschise până în prezent în această regiune a Republicii Moldova. Acolo au votat duminică 57.536 de locuitori din regiunea transnistreană cu cetățenie rusă. Pentru comparație, la alegerile precedente, în 2016, au votat 56.000 de persoane, dar în 2018, la alegerile prezidențiale din Rusia, au votat aproape 74.000 de cetățeni ruși din raioanele de Est ale Republicii Moldova. Aceasta în timp ce Rusia anunța că are în regiunea transnistreană 220.000 de cetățeni.

Reacția formală și tradițională a Chișinăului

Diplomația de la Chișinău a criticat și de data aceasta decizia autorităților ruse de a deschide secții de votare în regiunea controlată de regimul separatist. Potrivit Ministerului de Externe al Republicii Moldova, partea rusă a acționat „de o manieră care nu corespunde principiului suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova și cadrului juridic bilateral”. Asta în condițiile în care oficialii ruși nu ratează nicio ocazie să spună că respectă suveranitatea și integritatea Republicii Moldova și nu se amestecă în treburile ei interne.

Mai mult, după întrevederea avută la Chișinău, la mijlocul lunii august, cu președintele moldovean Maia Sandu, șeful adjunct al administraţiei prezidențiale ruse, Dmitrii Kozak, a declarat că „diferendul transnistrean nu este problema Rusiei, ci o problemă internă a Republicii Moldova”. Asta deși Acordul de încetare a focului, din 21 iulie 1992 (care a pus capăt războiului moldo-rus de la Nistru), a fost semnat de președinții de atunci ai Moldovei și Rusiei, Mircea Snegur și Boris Elțîn.

Instrument diplomatic pentru a soma Rusia să respecte Moldova ca stat

În contextul neglijării de către Rusia a poziției oficiale a Chișinăului, organizația „Promo-Lex”, care monitorizează cazurile de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană, a cerut Ministerului de Externe de la Chișinău „să convoace, potrivit procedurilor diplomatice, ambasadorul Federației Ruse și să solicite explicații pe marginea organizării scrutinului în regiunea transnistreană cu încălcarea dreptului internațional”.

Potrivit „Promo-Lex”, controlul politic absolut asupra proceselor ce au loc în regiunea transnistreană a fost considerat un element important al asumării responsabilității pentru încălcările grave ale drepturilor omului în regiunea transnistreană de către Federația Rusă. Astfel, pe lângă controlul politic asupra proceselor ce au loc în stânga Nistrului, controlul economic și militar constituie cele trei elemente determinante pentru menținerea concluziei că Rusia realizează jurisdicția de facto asupra regiunii (a se vedea hotărârile CEDO: Ilașcu v. Rusia și Moldova, Catan și alții v. Rusia și Moldova, Mozer v. Rusia și Moldova).

În plus, menționează experții Promo-Lex, „Republica Moldova este obligată să-și realizeze angajamentele sale pozitive de condamnare a oricăror manifestări din partea altor state care vin să susțină un regim ce violează grav drepturile omului”.

A reacționat și Ministerul de Externe de la București. În reacția sa oficială, diplomația română susține că „regretă organizarea scrutinului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova în pofida poziției clare și contrare a autorităților constituționale de la Chișinău, fapt ce contravine suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”.

Dodon speră să poată dicta atmosfera politică în Autonomia Găgăuză

Tot duminică au avut loc alegeri în Adunarea Populară (parlamentul local) a Autonomiei Găgăuze a Republicii Moldova – o altă regiune aflată sub o puternică influență rusească. Din cele 35 de circumscripții electorale, doar în 17 au fost aleși deputații locali. În 12 circumscripţii va avea loc turul doi, deoarece participarea la vot a fost sub pragul de validare (33,3%).

Șapte din cei 17 deputați locali aleși în Autonomia Găgăuză provin din blocul pro-rus al comuniștilor și socialiștilor. Alți opt comunisto-socialiști au rămas în cursa electorală și vor lupta în turul doi. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, s-a arătat convins că după finalizarea exercițiului electoral blocul comuniștilor și socialiștilor vor forma „cea mai mare fracțiune din Adunarea Populară a Găgăuziei, în baza căreia se va forma majoritatea”.

Partidul Acțiune și Solidaritate (care a preluat guvernarea), susținut la scrutinul parlamentar anticipat din iulie 2021 de 53% din alegători, nu a participat la alegerile pentru Adunarea Populară de la Comrat. Tradițional, alegătorii din această regiune a Republicii Moldova votează, în proporție de 80%, candidaţi şi formațiuni de stânga, conectate la Rusia.