Rusia amenință cu „măsuri adecvate”

Federația Rusă amenință cu „măsuri adecvate” ca posibil răspuns la eventuale „ieșiri din bazele aeriene din Polonia, România şi Slovacia” ale avioanelor F-16 transferate Ucrainei. Într-un discurs rostit la sediul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, diplomatul Konstantin Gavrilov a vorbit despre distrugerea „semnificativă a structurii aerodromurilor ucrainene”, ceea ce va determina Kievul să folosească, pentru decolarea în misiuni aeriene împotriva Rusiei, baze militare din învecinatele Polonia, Slovacia și România. Mesajul a fost postat pe pagina oficială a Ministerului de Externe de la Moscova și difuzat, de asemenea, de Ambasada Rusiei la București.

„Avertizăm cu tărie că utilizarea acestor avioane de luptă de pe teritoriul acestor state membre NATO va fi considerată de Moscova ca o participare a acestora la conflictul din Ucraina şi va forţa Rusia să riposteze”, a adăugat diplomatul, care conduce misiunea Moscovei în negocierile privind controlul armelor și securitatea militară.

Gavrilov a acuzat „Statele Unite ale Americii și sateliții” că generează „amenințări de securitate” la adresa Rusiei, că au inclus „în doctrinele naţionale şi de coaliţie (...) pretenţii de dominaţie globală şi regională, care urmează să fie obţinute prin utilizarea forţei militare”.

Noi alerte anti-dronă în nordul Deltei Dunării

Un mesaj de alertă a fost lansate, în cursul nopții trecute, în județele din România limitrofe graniței fluviale cu Ucraina. „Există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian. Păstrați-vă calmul! Adăpostiți-vă în beciuri!”, a transmis Inspectoratul pentru Situații de Urgență Tulcea prin sistemul Ro-Alert. Mesajul a fost recepționat în nordul județului Tulcea dar și în județul Galați.

Până în prezent, resturile a trei drone rusești au fost identificate pe teritoriul României. Analize ale Alianței Nord-Atlantice au determinat că nici una nu a ajuns aici în urma unui atac deliberat. De fiecare dată, aparatele de zbor pilotate de la distanță vizau ținte din perimetre portuare aflate în regiunea Odessa.

După ce Rusia s-a retras din acordul privind securitatea exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, Kievul a intensificat transportul mărfurilor prin portul românesc Constanța. Pentru a ajunge acolo, o parte substanțială din produsele agricole folosește tranzitul fluvial pe Dunăre. Armata rusă atacă, periodic, facilitățile portuare comerciale ucrainene de pe brațul Chilia, care desparte Ucraina de România. Asemenea raiduri ratează nu de puține ori destinația și lovesc obiective civile.

Atacul de noaptea trecută (13 spre 14 decembrie 2023), care a și generat alerta din județele românești Tulcea și Galați, a rănit, în sudul Ucrainei, 11 persoane, inclusiv trei copii, au comunicat serviciile de urgență din regiunea Odessa. Cinci persoane au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale. Nu există indicii cu privire la locul atacului dar o filmare postată pe contul de Facebook al forțelor de intervenție arăta echipe de salvare urcând scări până la etajele superioare ale unor clădiri, precum și un salvator care ține în brațe un copil.

Tensiuni europene pe tema Ucraina

Ucraina va fi una dintre temele summitului european de astăzi. Subiectul va genera discuții dificile, în condițiile în care premierul Ungariei, Orbán Viktor, a anunțat că se va opune deopotrivă declanșării negocierilor de aderare cu Kievul cât și finanțării economiei Ucrainei din bugetul Uniunii. „Vă cer cu respect să nu aduceți aceste probleme la Consiliul European, deoarece va fi evident un eșec din cauza lipsei de consens”, a transmis Orban săptămâna trecută. Bugetul revizuit al Uniunii ar trebui să conțină un ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. La fel ca și în cazul începerii negocierilor de aderare, deciziile ar trebui aprobate în unanimitate.

Orban „încearcă să schimbe UE din interior, pentru a-i distruge forma actuală”, apreciază, într-o discuție cu DW, Andreas Bock, expert în Ungaria la think tank-ul Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR). Scopul lui Orban este să-și transfere pe cât posibil ideologia „democrației iliberale” într-o Europă „care se limitează la cooperarea economică, lipsită de valori comune. Premierul Ungariei se bazează pe autocrații din Rusia și China”, a adăugat Bock.

„Tocmai am avut o discuție cu Orbán Viktor. A spus că nu vede un acord în acest moment”, a declarat șefa Guvernului Estoniei, Kaja Kallas la sosirea la summitul de la Bruxelles.

În paralel, la Moscova are loc anuala conferință de presă a liderului de la Kremlin Vladimir Putin. Surse apropiate Președinției ruse susțin că peste un milion de întrebări au fost trimise înaintea spectacolului media pe care Putin îl organizează pentru prima dată de când a dispus invadarea Ucrainei. În 2022, evenimentul, desfășurat an de an în cele peste două decenii de când Putin este la putere, nu a avut loc.