România şi problema Kosovo

Kosovo nu este un subiect care suscită largi dezbateri publice în România din cauza temerii, întreţinute ani la rîndul după 1990, că maghiarii din Transilvania ar putea revendica, după acelaşi model, independenţa zonei Harghita-Covasna. Aşadar subiectul este cel mai adesea trecut sub tăcere.

Preşedintele Traian Băsescu nu a ignorat nici el posibilitatea unor revendicări autonomiste maghiare după modelul Kosovo şi, aluziv, a invocat această îngrijoare în mai multe intervenţii publice.

De exemplu într-un interviu din 28 septembrie 2007, oferit Radioului public din România, Preşedintele spunea, referindu-se la eventualitatea independenţei depline a Provinciei Kosovo:

“Şi nici un politician român nu-şi poate asuma susţinerea unui astfel de precedent. Ca să nu mai vorbim de ce ar face diverşii extremişti, legat chiar de concentrările minoritare pe care noi le avem în România.”

Preşedintele Traian Băsescu (susţinut tacit de toţi responsabilii politici) se opune însă oficial independenţei depline a Provinciei Kosovo cu un alt argument: “Eu nu vreau ca România să creeze precedentul, în Kosovo, pentru Transnistria”.

Preşedintele a mutat aşadar accentul pe situaţia de la est de România, acolo unde Federaţia Rusă întreţine o puternică tensiune politică între Chişinău şi separatiştii de la Tiraspol.

Poziţia românească faţă de independenţa Provincie Kosovo se află în dezacord cu aliaţii lor americani, dar este cel mai probabil că românii doresc să recupereze influenţa politică pe care au avut în zona Balcanilor şi mai ales în relaţia cu Serbia.