România: Războiul a ajuns la porţile NATO

Navigatorii fluviali români au reacţionat mai întâi cu uluială, apoi au intrat în panică. În zori, ei au filmat cu telefoanele lor mobile dronele care se apropiau. Erau puncte minuscule pe cer, însoţite de un zgomot de motor tot mai puternic. "O să explodeze aici", a strigat speriat unul din ei. "O să cadă direct în port"!

Câteva clipe mai târziu, la o distanţă de câteva sute de metri a avut loc o primă explozie. "Haideţi să plecăm de aici, războiul a început acum direct vizavi de România", a strigat unul din bărbaţi.

În zorii zilei de 24.07.2023, Rusia a atacat cu 15 drone iraniene de tip Shahed-136 instalaţiile din portul ucrainean Reni. Unele dintre ele au fost distruse de apărarea antiaeriană ucraineană, dar altele au explodat în port, distrugând depozite şi silozuri pentru cerealele ucrainene. Şapte oameni au fost răniţi. Şi un şlep sub pavilion românesc a fost avariat în timpul bombardamentului. Atacat a fost şi portul Ismail, aflat în aval, dar fără niciun succes.

Escaladare periculoasă

Atacurile Rusiei nu au fost niciodată până acum atât de aproape de graniţa externă a NATO. Portul Reni se află la graniţa dintre România, Ucraina şi Republica Moldova, la aproximativ 120 de kilometri distanţă de revărsarea Dunării în Marea Neagră. Instalaţiile distruse în portul Reni se află la 200 de metri de mijlocul fluviului, unde se află graniţa de stat a României, care e membră NATO. După alţi 200 de metri se ajunge pe malul românesc. Portul Republicii Moldova la Dunăre, Giurgiuleşti, se află în amonte, la doar cinci kilometri distanţă. Iar până la portul Galaţi sunt doar 10 kilometri, în linie dreaptă. A fost un noroc că dronele Shahed, destul de imprecise, nu au explodat pe teritoriul NATO.

Atacul asupra portului Reni face parte din operaţiunea de bombardare sistematică, lansată cu mai bine de o săptămână în urmă, împotriva porturilor ucrainene Odesa şi Mikolaiev. Ţinta este cu precădere infrastructura ucraineană pentru exportul cerealelor. Este adevărat că rachete ruseşti au mai survolat spaţiul aerian al României, că resturi ale unor rachete ruseşti s-au prăbuşit în Republica Moldova şi că o rachetă rusească a explodat într-o pădure din Polonia, dar un atac intenţionat în imediata vecinătate a frontierei externe a NATO, asupra unei ţinte civile, fără infrastructură militară notabilă, Rusia nu a lansat până acum.

Ruta de export pe Dunăre urmează a fi extinsă

"Vladimir Putin vrea cu toate mijloacele să paralizeze exporturile de cereale din Ucraina, răzbunându-se totodată că anumite sancţiuni, de exemplu în sectorul bancar, nu au fost anulate", a declarat la Bucureşti pentru DW politologul Armand Goşu. El predă istorie sovietică şi rusă la Universitatea Bucureşti şi este unul din cei mai buni cunoscători ai Rusiei şi spaţiului postsovietic din România.

Ucraina este acut dependentă de încasările din vânzarea grânelor şi seminţelor oleaginoase, pe care până acum le putea exporta pe trei căi: cea mai mare cantitate s-a putut exporta şi după debutul invaziei ruse prin Marea Neagră, prin porturile Odesa şi Mikolaiev, graţie acordului grânelor, încheiat între Ucraina şi Rusia cu medierea Turciei şi ONU. O altă parte a exportului s-a realizat pe un coridor terestru, prin România, Ungaria şi Polonia, către pieţele lumii. Cea de-a treia cale de export este prin Delta Dunării, prin porturile ucrainene la Dunăre Izmail şi Reni, şi prin apele teritoriale ale României. Ucraina vrea să extindă acum puternic această a treia cale de export.

Navigaţie dificilă

Portul orăşelului Reni (18.000 de locuitori), la marginea de sud-vest a Ucrainei, este izolat şi relativ greu accesibil pe cale terestră, dar face legătura cu cea mai bună cale navigabilă: şi cargoboturi mai mari pot ajunge în Marea Neagră prin Braţul Sulina.

Portul Izmail (70.000 de locuitori) se află pe Braţul Chilia. Pe cale terestră se poate ajunge mai uşor decât la Reni, dar navele mai mari nu pot acosta acolo. Proiectul de adâncire a Canalului Bâstroe avansează cu greu şi constituie o temă controversată între România şi Ucraina.

NATO este indecisă

În comparaţie cu ruta de export din porturile Odesa şi Mikolaiev, cantitatea de cereale exportate prin porturile de la Dunăre este infimă. Din acest punct de vedere bombardarea portului Reni este pentru Rusia un risc mai mare decât câştigul, dată fiind apropierea sa de graniţa NATO. Dar politologul Goşu crede că miza atacului depăşeşte cu mult intenţia de a paraliza exportul ucrainean de grâne. "Putin vrea să arate că îi este indiferent cât de aproape de teritoriul NATO sunt aceste ţinte. Mai mult decât atât, Putin vrea să arate cât de indecisă este NATO", a declarat el.

Opinia publică din România a reacţionat cu stupefacţie şi îngrijorare la bombardamentele din porturile ucrainene, nu doar fiindcă războiul s-a apropiat de graniţele ţării. Delta Dunării este o regiune în care localnicii de pe ambele maluri au legături istorice, culturale şi de limbă. De exemplu, aproximativ jumătate din locuitorii portului Reni sunt etnici români.

Un joc cinic

Dar spre deosebire de opinia publică, statul român a reacţionat cu o remarcabilă reţinere. Preşedintele României, Klaus Iohanis, a scris pe Twitter că atacurile Rusiei în vecinătatea României sunt ferm condamnabile. Iar Ministerul român al Apărării a comunicat laconic că nu există "ameninţări militare directe asupra teritoriului naţional".

Armand Goşu susţine că NATO vrea să evite cu orice preţ o escaladare a situaţiei. "Elitele din vest s-au săturat între timp de război şi se tem mai degrabă de o prăbuşire în haos a Rusiei decât de o înfrângere a Ucrainei". De aceea Ucraina nici nu este susţinută atât cât ar fi necesar. "Un conflict îngheţat de durată va exista în Ucraina nu din pricina Rusiei, ci fiindcă vestul livrează prea puţin armament", a prognozat Goşu, adăugând: "Este un joc cinic".

Actualizare (27.7.2023): NATO a condamnat într-un comunicat oficial bombardarea portului Reni de către Rusia abia după două zile. În plus, alianța transmite că este pregătită să apere "fiecare centimetru" al teritoriului NATO de orice fel de agresiune. Tonul comunicatului oficial este hotărât, dar nu agresiv.