România va sigila transporturile de cereale ucrainene

Autoritatea Sanitar-Veterinară va controla direct în vamă nivelul de pesticide din produsele ucrainene, potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii. 

Totuși, România nu a interzis importurile de cereale și semințe dinspre Ucraina. După discuția online pe care au avut-o cei doi miniștri ai Agriculturii, oficialul român a explicat că a transmis părții ucrainene solicitarea de a identifica rapid soluții pentru restricționarea exporturilor de cereale și semințe oleaginoase, mai ales floarea-soarelui și rapiță, către România, având în vedere dificultățile întâmpinate de fermierii români. 

De asemenea, ministrul ucrainean a fost înștiințat că, de astăzi, miercuri, 19.04.2023, România instituie controale fito-sanitare direct în vamă pentru toate produsele agroalimentare venite din Ucraina, cu prelevare de probe pentru determinarea calitativă în conformitate cu legislația europeană, si nu la destinație cum se întâmpla până acum. Decizia a fost luată având în vedere că în Slovacia au fost descoperite niveluri de pesticide peste limita admisă în UE.

Anterior, premierul Nicolae Ciucă declarase că toate măsurile pe care le va lua România vor fi subsumate regulilor europene.

Liga Asociației Producătorilor Agricoli susține că fermierii români au pierdut peste 2,6 milioane de euro din cauza produselor ucrainene vândute sub prețul pieții și adesea având o calitate îndoielnică. Liderul acestei Asociații, Vasile Nica, a declarat pentru Digi 24 că multe dintre produsele agricole venite din Ucraina sunt modificate genetic și deci n-ar avea ce căuta pe piața UE. 

Practic, agricultorii autohtoni se plâng că tranzitul prin așa-numitele coridoare ale solidarității s-a transformat ad hoc în importuri, care au lovit direct agriculturile din statele care s-au oferit să ajute Ucraina.  

România nu s-a grăbit să ia o decizie în legătură cu cerealele care vin din Ucraina și care sunt pe cale să-i falimenteze pe fermierii români. Această întârziere nu a fost încă explicată nici măcar la moțiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii, Petre Daea, depusă de 56 de deputați USR, plus foști liberali care au făcut împreună cu Ludovic Orban Forța Dreptei.

Aceștia l-au acuzat în textul moțiunii că „pune în pericol atât economia și dezvoltarea României, cât și securitatea alimentară a țării”. Moțiunea intitulată „De la grânarul Europei la rușinea Europei. Ministrul Daea distruge cu bună știință agricultura românească”, USR și Forța Dreptei susțin că ministrul de resort a ratat toate proiectele mari în domeniul Agriculturii: de la PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) până la fondurile europene pentru fermierii români sau compensațiile pentru importurile din Ucraina. 

Daea a fost susținut deopotrivă de PSD și PNL iar social-democrații au insistat încă de  săptămâna trecută să-i ceară ministrului de Externe să rezolve criza grânelor, pentru a arunca astfel problema în curtea liberalilor. 

Oficialii de la București nu s-au grăbit să vină în sprijinul agricultorilor români, dar la umbra reacțiilor întârziate, la fel ca în cazul Bîstroe sau al Legii minorităților din Ucraina, se aglutinează naționalismul gregar iar populiștii de la AUR devin purtătorii de stindard ai patriotismului politic. 

Răzvrătirea fermierilor se bucură probabil de susținerea masivă a opiniei publice. Inclusiv președintele Klaus Iohannis a discutat acum o săptămână problema în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și i-a cerut guvernului o soluție rapidă, spunând că până acum ucrainenii au fost ajutați și România „nu le-a luat taxe”, dar că Bucureștiul „nu poate accepta” ca acest ajutor „să se întoarcă împotriva fermierilor români”.

Executivul nu s-a mobilizat imediat, ceea ce i-a făcut pe mulți agricultori din țară să devină tot mai radicali. Ștefan Muscă, șeful Sindicatului Fermierilor Patrioți, a declarat astfel că politicienii români au asistat pasiv la îngenuncherea producătorilor de cereale în fața Ucrainei. Fermierii români acuză Kievul că nu s-a ținut de cuvânt să ducă grânele spre statele africane, potrivit declarațiilor inițiale, și că ucrainenii le-au vândut în statele UE, iar acum românii au pe stoc 3 milioane de tone, după ce au fost nevoiți să vândă 2 milioane sub prețul pieței. De aceea, agricultorii români cer Bruxelles-ului o despăgubire de 200 de milioane de euro, în vreme ce Comisia Europeană a repartizat României doar 10 milioane, o sumă mai mică decât i-a revenit Bulgariei, care a primit 16 milioane.

Portul Constanţa, care are o capacitate de stocare de aproximativ două milioane de tone, a intermediat anul trecut exporturi de cereale în valoare de 24 de milioane de tone, care s-au oprit în majoritatea lor în state ale UE, având o calitate inferioară produselor europene și fiind vândute mai ieftin. Pe scurt, acestea sunt principalele cauze care au dus la revolta fermierilor din Europa Centrală și de Est, nemulțumiți că cerealele din Ucraina sunt scutite de taxe vamale până în luna iunie a acestui an.

La finele lunii trecute, premierii Bulgariei, Poloniei, României, Slovaciei și Ungariei au semnat o scrisoare comună adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care susțin că UE trebuie să reintroducă rapid taxe vamale pentru produsele agricole exportate de Ucraina, produse care împing în jos prețurile pe piețele UE. Între timp, Polonia a ajuns la un acord cu Ucraina asupra reluării tranzitului de cereale, transporturile ucrainene urmând să fie sigilate la graniță și monitorizate pe tot parcursul lor polonez inclusiv prin GPS. Ungaria a luat deja o măsură similară pentru a preveni excesele fermierilor ucraineni care au folosit „coridoarele de solidaritate” oferite de statele vecine pentru exporturile Ucrainei mai mult pentru vânzarea produselor în țările de tranzit, care trebuiau să fie doar rute de trecere, conform înțelegerilor inițiale. 

Chiar dacă măsura protecționistă vine foarte târziu, aceasta ar putea preveni reacțiile extreme, precum cea a liderului unei asociații agricole, care spunea că România „nu e condusă de dl. Klaus Iohannis”, ci direct de președintele ucrainean Zelenski și că doar așa poate înțelege „marea trădare la adresa producătorilor români”, „distrugerea” lor, pentru ca țara „să devină o piață integrală de desfacere”.

Cu cât rezolvarea crizei cerealelor se face mai repede iar România nu mai trenează celelalte subiecte dificile în relația sa cu Ucraina, cu atât aceste subiecte nu mai sunt rechiziționate de populiști într-o perioadă în care susținerea opiniei publice din România pe axa București-Kiev e esențială.