România incapabilă

Ministrul suedez pentru Europa Birgitta Ohlsson răbufnește, în paginile cotidianului vienez Der Standard, la adresa autorităților de la București: „Sunt dezamăgită că Guvernul României nu are nici un fel de voință pentru cooperarea la nivel european” în privința finanțării și implementării proiectelor care să stopeze migrația romilor. „Avem nevoie de alți actori în aceste negocieri”, a completat oficialul de la Stockholm, în contextul discuției despre instituirea un task force care să preia coordonarea proiectului european referitor la romi. României ”îi lipsește capacitatea administrativă de a folosi eficient fondurile europene; și mai este și mândria: România nu dorește observatori străini în țară”, a apreciat Ohlsson, care s-a declarat onorată să fie ținta criticilor ministrului român de Externe Titus Corlățean. Demnitarul suedez propune monitorizări severe și rapoarte anuale pentru a permite Comisiei Europene să intervină mai dur împotriva statelor care discriminează minoritățile.

Rusia machiavelică

Se vede din paginile ziarelor germane că Moscova și-a propus să torpileze alegerile prezidențiale ucrainene. Rusia nu dă nici un semn că și-ar folosi influența pentru a detensiona situația din estul Ucrainei, scrie tageszeitung, în vreme ce Die Welt observă că ”omuleții verzi fără însemne” își fac pe mai departe de cap în Ucraina: „A devenit între timp cât se poate de clar: Rusia nu a avut nici o secundă, nici pe departe, intenția de a respecta înțelegerile de la Geneva”.

Cotidianul berlinez surprinde modul în care, de trei luni, Moscova răstoarnă, în declarații, realitatea, astfel că unii chiar au început să creadă în propaganda lui Vladimir Putin. O propagandă combinată cu „acțiuni militare, lovituri de secure politică și mesaje iscusit transmise publicului occidental” - machiaveliștii vor fi fiind impresionați. „Putin știe să citească Europa și adversitatea acesteia față de conflict mai bine decât știe Europa să îl citească pe Putin (...) Iar Europa pare a nu înțelege cât de serioasă e situația și nici că Putin chiar a început să destabilizeze ordinea statală europeană”, conchide Die Welt.

„Rusia este suficient de puternică pentru a privi în ochi Vestul, așa cum a făcut-o deja în criza siriană și în negocierile privind arsenalul atomic iranian, şi va ține morțiș la federalizarea Ucrainei”, notează Tagesspiegel, forțând Statele Unite să aplice lecția învățată în Irak: decât cu violență, mai degrabă cu abținere. O strategie la care, probabil, se gândește și Vladimir Putin când își calculează supunerea sudului Ucrainei și alungarea Kievului de la Marea Neagră. Dar nu o va face ordonând mișcări de trupe dinspre Tiraspol către Odessa - pentru că „și superputerile preferă să administreze crizele cu presiuni politice și diplomatice”. Liderul de la Kremlin are suficient spațiu de manevră: niciodată, de când a ajuns la putere, nu a avut parte de o asemenea solidaritate populară - iar rușilor, notează ziarul care apare la Berlin, „le este mult mai important statutul de superputere decât creșterea standardului de viață”.

Și o opinie de dincolo, din paginile lui Nezavisimaia Gazeta: „În Ucraina nu există nimeni care să spună garantez că A predă armele, B eliberează clădirile ocupate și C se așază la masa negocierilor. Nimeni nu preia responsabilitatea ieșirii din criză fără a pune mai mult preț pe propriile opinii. Înțelegerile de la Geneva nu sunt folosite ca o foaie de parcurs pentru împăcare, ci ca un instrument suplimentar de presiuni reciproce”.

Taxa germană de drum sau eurovignieta?

Premierul landului Schleswig-Holstein Torsten Albig vrea să instituie o taxă rutieră de 100 de euro anual pentru fiecare șofer german. Banii ar urma să meargă la finanțarea reparației infrastructurii. Germania are nevoie, anual, de șapte miliarde de euro pentru a nu lăsa șoselele să se strice. Ministrul federal al Economiei, Sigmar Gabriel, care este și șeful de partid al premierului cu inițiativă, îi dă peste degete din îndepărtatul Beijing, unde a plecat să negocieze piețe noi pentru antreprenorii germani. De la Bruxelles, comisarul conservator pentru Energie Günther Oettinger plusează și vorbește despre o taxă pan-europeană unitară pentru autoturisme.

Märkische Allgemeine este de părere că s-a terminat rezerva de politicieni responsabili - căci aceștia ar fi în stare de mai multe soluții decât veșnicul recurs la robinetul cu taxe. Kölner Stadt-Anzeiger observă paradoxul: premierul de land face rău propriului partid, care se opune taxării autoturismelor străine, dar, iată, vine cu năstrușnica propunere de a-i obliga pe autohtoni să plătească mai mult. „Sistemele finanțate de utilizatori sunt, în teorie, mult mai echitabile decât în realitate. Este și motivul pentru care SPD refuză să impună o taxă pe educație. Și, atunci, se pune întrebarea: de ce ar exista fonduri speciale pentru repararea șoselelor, dar nu și pentru repararea școlilor?”, se întreabă cotidianul bavarez Süddeutsche Zeitung. Iar Hannoversche Allgemeine, care amintește că nici măcar nu s-a stins ecoul anunțului lui Gabriel cum că SPD nu va permite taxe și impozite suplimentare, contestă caracterul paușal al taxe sugerate de Albig.

Despre alegerile europene scrie Salzburger Nachrichten și observă că, de fapt, „votul va fi unul de protest la adresa politicilor naționale”, în loc să se constituie într-un argument pentru o optimizare a celei mai mari adunări reprezentative în cadrul căreia se decide în numele a 500 de milioane de cetățeni. „Dimensiunea europeană a acestor alegeri este infimă. Totul arată ca și cum ar fi pur și simplu 28 de alegeri naționale”. Tot despre alegeri, de data aceasta în Siria: De Telegraaf nu își face iluzii cu privire la scrutinul prezidențial anunțat luni. „Bashar al-Assad nu și-a anunțat candidatura, încă, dar o va face. Și”, continuă ziarul olandez, „sunt puține iluzii cu privire la cine va câștiga”.