România deblochează creditarea Moldovei

Autoritățile române au luat decizia după ce FMI a anunțat despre ajungerea la un acord la nivel tehnic (staff level agreement) cu Guvernul moldovean. Împrumutul românesc este rambursabil și va fi oferit pe o perioadă de 5 ani, cu o dobândă de 1,5% anual. Banii urmează să ajungă în Moldova în trei tranşe. Creditul preferențial a fost condiționat de România printr-o serie de reforme și prin semnarea de către Chișinău a unui acord tehnic cu FMI. Şeful Executivului de la Chișinău a precizat că banii din prima tranșă a împrumutul românesc urmează a fi folosiţi pentru investiţii sociale şi ca suport bugetar pentru reformele iniţiate. La rândul lor, economiștii susțin că banii împrumutați de statul roman nu vor fi investiți în economie, ci vor fi direcționați la acoperirea unor găuri din bugetul de stat care s-au format în anul curent.

Guvernarea își arogă merite

Premierul Pavel Filip a interpretat deblocarea creditului românesc ca pe o realizare a guvernării. „Creditul vine într-un moment important pentru țara noastră - când procesele bune de reformă, pe care actuala guvernare le-a început, pot continua cu susținere financiară”. Potrivit lui Filip, deblocarea creditului este o dovadă că guvernarea de la Chișinău își recâștigă credibilitatea în fața partenerilor externi. „Este prima finanțare din exterior de când ne-am asumat responsabilitatea pentru guvernare în Moldova. Asta înseamnă că s-au deblocat finanțările din exterior. Partenerii de dezvoltare nu acordă acești bani pur și simplu, ci pentru că am reușit să demonstrăm că vor fi utilizați corect și eficient”, a menționat Pavel Filip.

Condiție dură

Anunțul României despre deblocarea creditului pentru Moldova a fost precedat de instituirea, de către Guvernul de la Chișinău, a unui moratoriu privind angajarea persoanelor în instituțiile de stat, până la finele acestui an – premierul sugerând că aceasta este o condiție a FMI. Adică, instituțiile bugetare nu vor mai face angajări, pentru a economisi, potrivit ministrului Finanțelor, 150 de milioane de lei moldovenești (echivalentul a mai puțin de șapte milioane de euro). Actualul ministru al Finanțelor, Octavian Armașu, susține că aceasta înseamnă 4% din fondul total de remunerare a bugetarilor, în timp ce ex-ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruța, spune că, de fapt, aceasta înseamnă doar 1,3%. „Se puteau găsi „economii” de 1% în altă parte... De exemplu, din vânzarea automobilelor și a altor plăceri care costă la întreținere - aparate de cafea, televizoare, etc.”, a menționat Negruța.

Chiar și unii membri ai Guvernului s-au declarat îngrijorați în legătură cu faptul că, până la sfârșitul anului, nu vor mai putea fi angajați nici medici, nici profesori... Premierul i-a rugat să susțină însă instituirea moratoriului, invocând dificultățile financiare grave cu care se confruntă Moldova. El le-a promis miniștrilor că, după deblocarea finanțării externe, se va reveni la această decizie. Ministrul Armașu a subliniat că „scopul moratoriului este de a face economii pentru a ne menține în limitele deficitului bugetar convenit cu FMI”. El a precizat că moratoriul nu restricționează angajările, ci numărul efectiv de angajați. Se are în vedere că nu va fi majorat efectivul de angajați în sectorul bugetar, dar rotația cadrelor poate continua: unii se pot pensiona, alții își pot schimba locul de muncă, iar în locul lor pot fi angajați alții.

Încă 100 de microbuze din partea României

De asemenea, România a anunțat că, până la sfârșitul acestui an, va mai dona 100 de microbuze școlilor din Republica Moldova (după ce, în 2014, a mai donat 100 de microbuze școlare). Totodată, executivul de la Chișinău va primi un grant din partea României, în valoare de trei milioane de euro, bani destinați renovării grădinițelor – un alt proiect în care România a investit până acum sume uriașe.

Joi dimineață, premierul moldovean a făcut un apel la consolidarea întregii societăți în sprijinul proiectului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. „E nevoie de o solidaritate mai largă pentru a garanta succesul vectorului european în Republica Moldova”, a menționat prim-ministrul. „Avem nevoie de o idee națională, care să ne unească pe toți, să ne asigure perspectiva de a depăși divergențele, să ne arate clar ce avem de făcut în următorii ani pentru a construi o Moldovă prosperă și stabilă. (…) Acest proiect de țară poate fi doar unul - integrarea Republicii Moldova în UE”, a precizat premierul în apelul său.

În acest an, guvernul de la Chișinău planifică să beneficieze de asistență externă de aproximativ 483 de milioane de dolari, ceea ce înseamnă de două ori mai mult decât în 2015 și cu 15% peste nivelul din 2014, arată datele Ministerului Finanțelor. Din această sumă, 173,3 milioane de dolari vor fi credite nerambursabile, iar 309,9 milioane de dolari credite rambursabile. Principalii sponsori ai Moldovei în 2016: UE – cu peste 128 milioane dolari, România – cu 126 milioane USD și Banca Mondială – cu 99 milioane USD.