Riscul candidaturilor multiple

S-au comentat până acum cu destulă prudenţă consecinţele care decurg din multiplicarea candidaturilor dreptei. Deocamdată s-au anunţat trei candidaturi ferme: primarul de la Sibiu, Klaus Johannis, din partea alianţei PNL-PDL, deputata europeană Monica Macovei, militantă PDL, care va fi nevoită să se înscrie în alegeri ca independentă şi Cristian Diaconescu, din partea PMP.

La prima vedere nu ar fi totuşi niciun risc, căci, în turul al doilea, vor rămâne oricum doar doi candidaţi, dintre care unul va fi cu siguranţă din partea dreptei, dar, la o privire mai atentă, putem totuşi observa că dezbinarea care s-ar putea produce în turul întâi i-ar putea demobiliza pe mulţi în faza decisivă.

Iar lucrurile au început cât se poate de rău. Cristian Diaconescu tace cumsecade, dar Monica Macovei a lansat un atac dur la adrea colegului său de alianţă, Klaus Johannis: ”Actualul preşedinte al PNL este un candidat slab, fără experienţă politică relevantă la nivel naţional sau internaţional”.

Cu câteva zile mai devreme, Traian Băsescu o criticase pe deputata europeană în termeni lipsiţi de orice eleganţă, dar, în ciuda acestui fapt, judecata sa politică de principiu era corectă:”Nu pot să nu observ că a fost în stare de profunde compromisuri în interiorul PDL ca să-şi atingă obiectivul de a fi europarlamentar. Acum are garantată pensia de 4.000 de euro după ce termină şi al doilea mandat şi, sigur, venim şi la prezidenţiale, că vrem să ne jucăm.” Preşedintele, deşi brutal în exprimare, a făcut observaţia corectă că intervenţia Monicăi Macovei în competiţia electorală nu ar face decât ”să continue procesul acesta de rupere şi distribuire a voturilor”.

Cristian Preda propunea recent candidaţilor ”de centru-dreapta” un pact de neagresiune, dar după atacul Monicăi Macovei asupra lui Klaus Johannis se pare că este deja prea târziu. Nici dacă ar vrea, deputata de la Strasbourg nu îşi mai poate lua vorbele înapoi. Din acest moment, cine va vota cu Macovei nu va mai putea vota cu Johannis în turul al doilea. Şi chiar dacă nu toţi gândesc în aceşti termeni riguroşi, probabil că destui se vor simţi obligaţi să o facă. De fapt, mai cu seamă alegătorii potenţiali ai fostului ministru de Justiţie ar fi înclinaţi să adopte o astfel de conduită radicală, căci ceea ce îi mobilizează sunt în primul rând ”principiile”.

O candidatură bazată mai mult pe o declaraţie de principii decât pe proiecte concrete predispune la o asemenea rigoare şi inflexibilitate. De aceea putem anticipa că dispersarea voturilor din primul tur nu va fi compensată în turul al doilea. Ţinând seama de tonul anumitor articole, am putea spune că cel puţin unii dintre militanţii pro-Macovei, cei din nucleul dur, aşa zicând, nu văd o diferenţă importantă între Johannis şi Ponta. Unii de pildă puneau la îndoială ataşamentul primarului de la Sibiu faţă de Justiţie, afirmând explicit că, în opinia lor, numai Predoiu şi Diaconescu ar garanta cu adevărat o evoluţie pozitivă în domeniul Justiţiei.

Expunem aceste lucruri ca pe nişte fapte din specia opiniilor părtinitoare şi lipsite de obiectivitate, dar ele contează întotdeauna enorm în economia alegerilor. Părtinirile acestea neverificate sunt ele însele fapte politice care pot construi o victorie sau pregăti o înfrângere, dar care creează, în orice caz, o fractură puternică în sânul electoratului.