Reuniune la vârf UE-Rusia mai dificilă ca oricând

"Reuniunea care debutează astăzi la Ekaterinburg riscă să fie una dintre cele mai dificile din ultimii ani" titrează în ultima sa ediţie influentul cotidian rusesc Kommersant. Preşedintele Rusiei, Vladmir Putin, se întâlneşte astăzi la un dineu oficial cu preşedintele Consiliului UE, Herman van Rompuy, şi cu preşedintele Comsiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso. Dineul şi lucrările la vârf de mâine se desfăşoară la Ekaterinburg, oraş industrial din regiunea Ural, aflată la 1500 de kilometri este de Moscova.

Aşteptată la reuniune este şi şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, care a declarat agenţiei Interfax că intenţionează să abordeze situaţia drepturilor omului în Rusia, să vorbească despre moartea, în închisoare, a avocatului Serghei Magnitski, un avocat al unui fond de investiţii occidental, şi despre legislaţia antiliberală adoptată de la reîntoarcerea în fruntea ţării a lui Vladimir Putin.

De partea celalată, reprezentantul Rusiei pe lângă UE, Vladimir Thijov, a declarat ziarului Kommersant, că Moscova nu intenţionează să vorbească cu reprezentanţii UE despre nimic altceva decât despre economie.

"UE s-a cam ambalat în direcţia unei expansiuni a pretinselor sale valori, în vreme ce noi nu dăm UE lecţii despre ce ar trebui să facă în chestiuni ce ţin de morală şi moravuri", a declarat Alexei Puşkov, şeful comisiei parlamentare pentru politică externă, făcând aluzie la legalizarea căsătoriei între homosexuali în Franţa, eveniment care a provocat o avalanşă de comentarii sarcastice în mass media oficiale din Rusia.

Aceste dezacordiri, la care se adaugă cele privind situaţia din Siria şi livrările de gaz rusesc către ţările UE, îndreptăţesc aşteptări modeste de la prezenta reuniune. "Relaţiile noastre cu Europa sunt la nivelul cel mai scăzut din întreaga perioadă postsovietică", a declarat pentru AFP Maria Lipman, membră a Centrului Carnegie de la Moscova.

Relaţiile dintre Moscova şi Bruxelles n-au fost mereu călduroase de la venirea la putere, în anul 2000, a lui Vladimir Putin, care a fost mai interesat de sporirea influenţei Rusiei în lume decât de criticile occidentale la adresa sa. Dar, o dată cu izbucnirea războiului civil din Siria, relaţiile s-au deteriorat ca niciodată, fiindcă UE susţine opoziţia iar Rusia regimul Assad.

În plus, Rusia a blocat la sfârşitul săptămânii trecute un proiect de declaraţie a Consiliului de Securitate, propus de Marea Britanie, referitor la situaţia din Qusseir, oraş din centrul Siriei.

Vinerea trecută, şeful diplomaţiei americane, John Kerry, şi omologul său german, Guido Westerwelle, i-au cerut Rusiei să stopeze exporturile de armament către Siria pentru a nu periclita conferinţa internaţională de pace consacrată acestei ţări, programată să se desfăşoare la Geneva.

Chestiunea s-a agravat suplimentar după ce preşedintele Siriei, Bashar al Assad, a dat să se înţeleagă, joia trecută, că Moscova a început livrările de rachete antiaeriene S-300, echivalent al rachetelor americane Patriot, care fac dificilă orice intervenţie aeriană.

La rândul ei, Federaţia Rusă acuză UE că a încurajat opoziţia din Siria să refuze orice propunere de pace prin decizia de a renunţa, săptămâna trecută, la embargoul pentru livrările de arme către rebeli.

Un alt subiect fierbinte este expansiunea gigantului energetic rusesc Gazprom pe piaţa europeană de gaz, pe care Bruxelles-ul vrea s-o contracareze. Rusia furnizează aproximativ un sfert din gazul care se consumă în ţările UE, ceea ce i-a permis concernului Gazprom să dicteze preţurile pe o perioadă îndelungată. Ca reacţie, Comisia Europeană a deschis în septembrie anul trecut o anchetă împotriva Gazprom, pe care îl bănuieşte de manipulare a preţurilor şi de stânjenire a concurenţei.

Acest demers european, precedat de o decizie a UE de a nu permite Gazprom să deţină gazoducte şi reţele de distribuţie a gazului în ţările UE, au provocat mânia lui Vladimir Putin şi au redus la minimum, potrivit analiştilor, şansele unei ameliorări a relaţiilor Rusia - UE.