Reuniune informală pentru desemnarea preşedintelui Comisiei Europene

De-a lungul campaniei, au fost extrem de insistente întrebările care le cereau lui Jean-Claude Juncker sau lui Martin Schulz să confirme că unul dintre ei va fi viitorul preşedinte al Comisiei. În ciuda faptului că cei doi garantau că se va ţine seama de voinţa grupurilor politice, întrebările reveneau, ca dovadă că există încă o mare neîncredere în forma democraţiei europene.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, spusese la un moment dat că nu există o ”legătură automată” între partidul care câştigă alegerile europene şi viitorul preşedinte al Comisiei. Într-adevăr, formularea articolului 17 din Tratatul de la Lisabona nu obligă la nimic precis: ”Ţinând seama de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, Consiliul European va propune cu o majoritate calificată un candidat pentru preşedintele Comisiei.” De aici au pornit apoi o mulţime de speculaţii potrivit cărora niciunul dintre candidaţii care au participat la dezbaterile din campanie nu va fi desemnat ca preşedinte al Comisiei, căci Consiliul păstrează posibilitatea juridică de a numi pe altcineva.

Dar, aşa cum s-a spus de multe ori, ar fi decepţionant să se întâmple aşa ceva. Pentru prima dată în istoria alegerilor europene, grupurile politice mari şi-au desemnat candidaţi care au dezbătut cele mai importante probleme, făcând promisiuni în faţa unui public larg. Or, dacă se va vădi că toată această desfăşurare de energii a fost în van, încrederea în Uniunea Europeană va suferi o nouă scădere. E adevărat că Parlamentul are posibilitatea să respingă o propunere care îi contrazice aşteptările, dar este nevoie ca în prealabil grupurile politice să stabilească o poziţie comună, ceea ce nu este deloc uşor.

Astăzi se reunesc la Bruxelles şefii grupurilor parlamentare pentru un prim tur de orizont după alegerile încheiate duminică. Grupul PPE a reuşit să obţină cel mai mare număr de mandate, fiind urmat de socialişti şi liberali. Candidatul PPE, Jean-Claude Juncker, va încerca probabil să obţină susţinerea colegilor săi pentru propria candidatură. Încă din seara de duminică el a admis că nu vede altă posibilitate decât o coaliţie între PPE şi PSE, la care s-ar putea alătura liberalii şi verzii. Totuşi în prealabil ar trebui să existe o propunere a Consiliului.

În această seară are loc de asemenea o reuniune informală a celor 28 de şefi de stat şi de guvern pentru o primă discuţie asupra rezultatului alegerilor.

În scrisoarea de invitaţie pe care a formulat-o preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, se arată însă că ”este prea devreme să luăm o decizie în privinţa numelor” şi că prilejul va fi folosit pentru a vorbi despre viitorul Uniunii Europene şi pentru a conveni asupra modului în care vor fi purtate negocierile cu reprezentanţii Parlamentului.

Într-un interviu din 18 mai, Herman van Rompuy precizase însă că, în viziunea sa, candidatul la preşedinţia Comisiei trebuie să dispună de o majoritate în Parlamentul European, dar şi de o majoritate în Consiliu şi că va încerca să găsească o soluţie care să nu conducă la un conflict între instituţii.