Reuniune NATO după agravarea situaţiei din Siria

În urma escaladării conflictului turco-sirian, vineri s-a desfăşurat o şedinţă extraordinară a Consiliului Atlanticului de Nord al NATO. Turcia a cerut ca reuniunea să aibă loc potrivit articolului 4 al Acordurilor NATO, după cum a precizat alianţa militară. Articolul 4 stipulează că orice aliat poate oricând să solicite consfătuiri dacă, în opinia sa, este ameninţată integritatea teritorială, indepependenţa politică sau securitatea uneia dintre părţi.  

Consiliul Nordatlantic este cel mai important for decizional al NATO. El se reuneşte de regulă o dată pe săptămână la nivel de ambasadori şi aproximativ o dată pe semestru la nivel de miniştri de Externe şi ai Apărării. Este pentru a şasea oară când este convocată o reuniune extraordinară în baza articolului 4, de la înfiinţarea NATO, în anul 1949.

La capătul reuniunii de vineri, secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, a exprimat solidaritate faţă de Turcia. Dar măsuri concrete, de orice natură, nu au fost decise de participanţii la reuniune. 

Atac asupra "tuturor ţintelor cunoscute ale regimului"

Joi seară au fost ucişi într-un raid de bombardament al aviaţiei siriene executat în provincia Idlib din nordul Siriei cel puţin 33 de militari turci, alţi 36 fiind răniţi. Ankara a făcut responsabil guvernul sirian pentru aceste pierderi şi a ordonat atacuri asupra "tuturor ţintelor regimului" din Damasc, care vor fi supuse unor tiruri cu rachete lansate de la sol şi din aer, după cum a comunicat oficial guvernul turc.

Organizaţia Siriană pentru Drepturile Omului a informat la rândul ei că avioane de luptă siriene au bombardat un convoi cu soldaţi la sud de oraşul de importanţă strategică Zarakeb. Acesta fusese recucerit joi de miliţii aliate cu Turcia.

Ministerul rus al Apărării a comunicat că militarii turci ucişi s-au aflat în momentul raidului executat de aviaţia siriană alături de "formaţiuni de luptă ale unor grupări teroriste", iar Turcia nu a informat despre prezenţa militarilor proprii în regiunea respectivă. Ministerul de la Moscova a adăugat că trupele turceşti "nu ar fi avut de fapt voie să se afle acolo" şi a subliniat că aviaţia rusă nu a fost implicată în acel raid. 

AKP ameninţă că va deschide graniţele pentru refugiaţi

Purtătorul de cuvânt al partidului de guvernământ AKP, Ömer Celik, a ameninţat, potrivit agenţiei de presă Anadolu, că Turcia va deschide graniţele pentru milioanele de refugiaţi sirieni aflaţi în ţară, astfel încât aceştia să poată porni spre vestul Europei. "Politica noastră pentru refugiaţi este aceeaşi, dar aici avem o situaţie gravă. Nu-i mai putem ţine pe loc pe refugiaţi", a afirmat el. Pe platformele de socializare circulă zvonul că graniţele au fost deja deschise. În ultimii ani, Turcia a primit pe teritoriul său 3,7 milioane de refugiaţi sirieni.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, SUA şi aliaţi occidentali au solicitat în marja unei reuniuni a Consiliului de Securitate consacrate situaţiei din Siria încetarea de urgenţă a focului. Influentul senator american Lindsey Graham a cerut în plus interzicerea tuturor zborurilor deasupra provinciei Idlib. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american a afirmat că Washingtonul se află de partea Turciei, ţară aliată în cadrul NATO, şi a cerut încetarea de îndată a ofensivei lansate de regimul Assad, Rusia şi formaţiuni de luptă sprijinite de Iran. Aceeaşi sursă a informat că se analizează diverse opţiuni pentru a se stabili în ce mod poate fi ajutată Turcia cel mai eficient.

Idlib este ultimul bastion al rebelilor islamişti din Siria, cărora Turcia le oferă sprijin în lupta contra armatei preşedintelui Assad. De fapt, în regiune ar fi trebuit să fie respectat un armistiţiu. În cadrul unui acord încheiat în 2018 cu Rusia, Ankara a înfiinţat la Idlib 12 posturi de observaţie. Totuşi, în decembrie armata siriană sprijinită de Rusia, care este percepută drept putere garantă a regimului Assad, a lansat o ofensivă în zonă şi se află în înaintare de câteva săptămâni. Assad vrea să readucă sub control şi ultimul bastion al miliţiilor rebele. În reacţie, Erdogan a ordonat deplasarea de noi trupe turceşti în nordul Siriei şi a ameninţat în repetate rânduri cu o ofensivă militară dacă trupele siriene nu se retrag.

Un milion de oameni în căutare de adăpost

Până joi, în cursul schimburilor de focuri între armatele siriană şi turcă şi-au pierdut deja viaţa la Idlib, în decurs de o lună, 20 de militari turci.

În regiunea de criză există aproape un milion de refugiaţi sirieni, iar Turcia şi-a închis ermetic graniţa deja de câteva săptămâni. În condiţii de îngheţ, oamenii duc lipsă de adăpost, alimente şi medicamente.

ia/os (rtr, ap, dpa, afp, NYT)