Criza migraţiei în Mediterana

Una din cele mai cutremurătoare scene a crizei refugiaţilor ne-a fost transmisă în noiembrie trecut de reporteri ai postului CNN. Ei au surprins imagini într-o piaţă de sclavi din Libia, unde oameni tineri din Africa Subsahariană erau vânduţi ca nişte vite. Aceste imagini au făcut înconjurul lumii. Aproximativ 118.000 de oameni au reuşit să scape în 2017 din iadul libian şi să ajungă în Europa traversând Mediterana. Au fost cu 34 la sută mai puţini decât în anul precedent. Acestea sunt cifrele din statistici, dar care nu spun mai nimic despre soarta acelor oameni.

Flavio di Giacomo, colaborator al Agenţiei ONU pentru Migraţie (IOM) a explicat: "Adesea se face în Europa distincţia între refugiaţi şi migranţi din motive economice. Dar dacă ne uităm la oamenii care ajung la noi venind din Libia, această diferenţiere devine tot mai dificilă. Un migrant care se află în Libia şi este acolo violat sau torturat şi care trebuie să fugă de acolo pentru a scăpa cu viaţă, acela este un om vulnerabil. Poate că el a plecat la drum ca migrant din motive economice dar în Libia a fost traumatizat. Această diferenţiere între migranţi din motive economice şi refugiaţi nu mai are aceeaşi valoare ca în trecut."

Şi în 2017 s-a putut constata că afluxul de refugiaţi cunoaşte modificări în funcţie de condiţiile de pe teren. Di Giacomo a evidenţiat: "Originea migranţilor s-a schimbat. Sirieni şi eritreeni nu mai sosesc aproape deloc în Italia. În schimb sosesc migranţi care pornesc din vestul Africii, fără niciun plan. Adesea ei vor doar să ajungă în Libia, dar din cauza crizei de acolo unii dintre ei, nu toţi, se aventurează spre Europa, pentru a supravieţui. Şi dacă reuşesc să ajungă în Italia, ei nu mai vor să ajungă mai departe, în alte state europene. Şi aceasta s-a schimbat în ultimul an."

Foarte flexibile sunt şi bandele de traficanţi de oameni, care au reuşit şi în 2017 să-şi continue prospera afacere, chiar dacă guvernul italian şi-a schimbat politica în cursul verii trecute. Concret, autorităţile italiene şi-au întărit considerabil colaborarea cu Paza de Coastă libiană, în ciuda protestelor organizaţiilor de apărare a drepturilor omului. De atunci, navele italiene patrulează în apele teritoriale libiene pentru a captura deja acolo ambarcaţiunile cu migranţi şi a le escorta către ţărmul statului african. De vara trecută s-au amplificat şi presiunile la adresa ONG-urilor care salvează vieţi omeneşti în Mediterana. Aparent au fost plătite şi sume de bani unor miliţii din Libia pentru a-i stopa pe traficanţii de oameni.

Dar succesul autorităţilor italiene a fost de scurtă durată. Chiar dacă ministrul de Interne de la Roma, Marco Minniti a declarat cu emfază: " Dacă vrem să salvăm vieţile unor oameni, dacă vrem să-i primim în condiţii omeneşti atunci trebuie să combatem traficul ilegal de persoane. Duşmanii noştri sunt traficanţii! Trebuie să punem ordine în afluxul de migranţi, să combatem ilegalitatea pentru a demonstra că acceptăm provocarea migraţiei prin înfiinţarea unor coridoare umanitare, împreună cu restul statelor mediteranene."

Aceste coridoare umanitare există între timp spre Italia şi, mai nou, spre Belgia. Dar ele au relevanţă doar din punct de vedere politic şi nu numeric. Sunt un semnal politic insuficient, comparativ cu amploarea problemei. Flavio di Giacomo a conchis: "Comunitatea internaţională trebuie să-şi unească eforturile în aşa fel încât să nu mai fim nevoiţi să vorbim în secolul 21 despre pieţe de sclavi. Să nu mai fie posibil să vinzi oameni, să violezi femei şi să torturezi oameni la nici o oră de zbor depărtare de Roma."

Şi în 2017 şi-au pierdut viaţa oameni încercând să traverseze Mediterana. Mai exact, au murit mai bine de 3100, majoritatea înecaţi după scufundarea ambarcaţiunii în care se aflau. Experţii susţin că începutul soluţionării acestei probleme ar fi recunoaşterea faptului că Europa are prin migraţie o problemă de structură, iar aceasta necesită rezolvări fundamentale. Altminteri mai nimic nu se va schimba în 2018 nici în Libia şi nici în Marea Mediterană.

Jan-Christoph Kitzler