Retragerea instituțiilor Soros din Ungaria?

Totul a debutat în 1984 la Budapesta - atunci a început miliardarul și filantropul american George Soros să sprijine opoziția anti-comunistă, printre altele cu fotocopiatoare. Ulterior, el a creat în capitala ungară Central European University. Generații întregi de intelectuali, cadre universitare și activiști pentru drepturile omului au profitat de miliardele donate de Soros în ultimele decenii prin fundația sa Open Society.

Această eră ar putea ajunge acum la final: fundația Open Society (OSF) se gândește să-și închidă, în anumite condiții, sediul din Budapesta și să-l mute în altă țară. Motivul este planificata lege "Stop Soros" a guvernului ungar. Dacă această lege va fi adoptată în forma ei actuală, ceea ce guvernul lui Viktor Orbán plănuiește să facă la începutul lui mai, atunci fundația Open Society va părăsi Ungaria. Este ceea ce a declarat pentru Deutsche Welle purtătorul de cuvânt al OSF la Budapesta, Daniel Makonnen.

El a dezmințit o relatare din ziarul austriac "Presse", potrivit căreia OSF plănuise deja pentru august mutarea la Berlin. Aceasta ar fi "doar una dintre opțiunile avute în vedere". Dar o mutare va avea loc dacă va exista legea "Stop Soros", care ar face inutilă activitatea fundației în Ungaria. Legea prevede impozite punitive și obligația de înregistrare pentru ONG-urile care ar sprijini "migrația ilegală". Ceea ce ar limita drastic activitățile filantropice ale OSF. 

Soros - dușmanul numărul 1 al statului

Fundația Open Society nu este singura instituție creată de Soros care are în vedere părăsirea Ungariei. Și Central European University din Budapesta caută sedii alternative. În ultimul an, guvernul ungar a elaborat "Lex CEU" - o reglementare cu totul nouă în legea universităților și care se orientează țintit împotriva CEU, făcând imposibilă funcționarea sa în Ungaria. Guvernul Orbán a dat semne între timp cum că ar lăsa-o mai moale, dar viitorul CEU este foarte incert. Iar Universitatea sponsorizată de Soros a semnat deja cu orașul Viena o declarație despre deschiderea posibilă a unui campus în capitala austriacă. Dar conducerea CEU susține că se străduiește în continuare să mențină universitatea în funcțiune în Ungaria.

Retragerea instituțiilor finanțate de Soros ar părea la prima vedere drept o victorie a lui Viktor Orbán. Ani întregi Orbán l-a transformat pe miliardarul american în dușmanul numărul unu al Ungariei. În mai multe campanii guvernamentale, Soros a fost acuzat că ar vrea să distrugă statul și națiunea ungare și întreaga Europă prin relocarea pe continentul nostru a refugiaților musulmani. Aceste campanii au vizat și ONG-urile, una din ultimele pârghii independente de control cu ochii pe puterea de la Budapesta.

Imagine șifonată a Ungariei

Săptămâna trecută, ziarul Figyelö, apropiat de guvern, a publicat o listă cu peste 200 de așa-numiți "mercenari ai lui Soros". Printre aceștia, numeroase cadre universitare de la CEU, jurnaliști și angajați ai celor mai importante ONG-uri. Orbán a salutat publicarea acestei liste în interviul său săptămânal la radioul de stat Kossuth. Ar fi vorba chipurile de transparență. Atunci când oamenii sunt gata să ia decizii, ei ar trebui să știe cine finanțează pe cine. Orbán a cerut presei explicit să continue cu "descoperirea unor astfel de rețele".

Pe termen lung însă, prigoana împotriva lui Soros s-ar putea întoarce ca un bumerang împotriva lui Orban. Retragerea instituțiilor finanțate de Soros ar fi un gest simbolic imens: George Soros a contribuit din plin la democratizarea fostelor dictaturi comuniste din estul Europei și a cheltuit în acest sens mai mult decât oricine de pe această planetă. Retragerea instituțiilor lui Soros dintr-o țară a UE, din motive politice, ar fi fără precedent - până acum acest lucru s-a întâmplat doar în Rusia.

Lista "neagră" cu jurnaliști a lui Orban

Este oricum nemaiîntâlnit ca astfel de măsuri să fie avute în vedere într-o țară din Uniunea Europeană. Este o dovadă a atmosferei publice din Ungaria - una tot mai otrăvită, mai plină de ură și simultan de frică. Mulți unguri se tem acum să își spună părerile în public, atmosfera este mai apăsătoare decât la sfârșitul anilor '80, pe atunci mai mulți cetățeni vorbeau liber decât acum.

Pe lângă toate acestea, mai există o "listă cu dușmani" - de data aceasta fără "mercenarii lui Soros", ci cu jurnaliști străini. Aceasta a fost publicată în ziarul guvernamental Magyar Idök - aproape vocea oficială a guvernului. Pe această listă se află și autorul acestui text, dar și alți corespondenți străini în Ungaria, printre care Gregor Mayer (dpa), Bernhard Odehnal (Tagesanzeiger), Meret Baumann (NZZ) și Ernst Gelegs (ORF). Guvernul ungar ar trebui "să reflecteze dacă ar putea să ia contramăsuri" împotriva acestora și a altor corespondenți la Budapesta, cere Magyar Idök. Motivul: acești jurnaliști ar realiza o "muncă de sclavi" prin care "ar răspândi fără niciun filtru milioanelor de cititori din toată lumea minciunile sfruntate ale opoziției ultraliberale".

Autor: Keno Verseck/os