Republica Moldova – retrospectiva anului 2018 (partea II)

Influențată de dezamăgiri și exigențe, relația dintre R. Moldova și Uniunea Europeană în acest an a luat o cotitură descendentă.

Încercând să demonstreze că respectă angajamentele din Acordul de Asociere cu UE, clasa politică de la Chișinău a continuat să ignore avertismentele oficialilor de la Bruxelles, iar invalidarea alegerilor pentru șefia capitalei a adus la sistarea parțială a asistenței externe.

La celălalt pol, președintele Igor Dodon nu a scăpat nici o ocazie de a critica tot ce vine din occident și de a se întâlni cu Putin de fiecare dată când a avut ocazia.

Nici în domeniul reglementării conflictului transnistrean lucrurile nu s-au mișcat prea bine.

Cu toate că autoritățile au reușit să implementeze mai multe înțelegeri și să facă declarații la Washington, relațiile cu Tiraspolul au rămas la același nivel.

Nu aveți reforme, nu vă susținem

După nenumăratele gafe și promisiuni neîndeplinite, relația R. Moldova cu UE s-a răcit în 2018 considerabil.

Văzând că nu mai poate folosi retorica pro-europeană în scopuri politice, guvernarea de la Chișinău și-a schimbat tactica declarând că adoptă „calea a patra” de dezvoltare a țării.

Nerespectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția privind modificarea sistemului electoral, dar și implementarea minimă a angajamentelor din Acordul de Asociere și recuperarea banilor din frauda bancară, au fost principalele motive care au răcit relațiile cu UE.

Mai mult, situația s-a înrăutățit după ce au fost invalidate rezultatele scrutinului electoral din vara acestui an.

După ce ani la rând Bruxelles-ul a susținut practic necondiționat guvernarea de la Chișinău, UE a decis să stopeze o parte importantă din asistența financiară. Supărată foc, guvernarea de la Chișinău a început să declare că poate rezista și fără banii europeni, susținând în continuare că a ţinut seama toate criticile venite din partea UE.

Odată cu anunțarea datei viitoarelor alegeri parlamentare, mesajele critice din partea UE s-au intensificat, iar oficialii de la Bruxelles au devenit și mai categorici.

Astfel, în noiembrie 2018, Parlamentul European a adoptat o Rezoluție vizând implementarea Acordului de Asociere UE – Republica Moldova potrivit căruia acordarea asistenţei macrofinanciare Republicii Moldova va fi decisă numai după alegerile parlamentare planificate pentru februarie 2019, însă cu condiţia ca scrutinul să respecte standardele internaţionale.

Mai mult, la finele acestui an, Comisia Europeană a publicat cel de-al doilea raport privind Mecanismul de suspendare a regimului vizelor cu UE în care cere direct autorităților moldovenești să ia măsuri imediate în vederea combaterii corupției și spălării banilor, pentru ca moldovenii să poată beneficia în continuare de libera circulație.

Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene din Chișinău, regretă că relația R. Moldova cu UE a atins cote atât de dramatice, dar speră că după alegerile parlamentare din 2019 relația cu UE să revină la normalitate.

„Chiar dacă, pe de o parte, asistența financiară este stopată până la viitoarele alegeri, oricum UE și-a reorientat suportul său de dezvoltare pentru susținerea mass-media independente, a societății civile la nivel local, pentru susținerea programelor de infrastructură locală care trebuie să creeze o viață mai bună pentru cetățeni.

Toate aceste lucruri mă fac să cred că pe termen mediu și lung abordarea UE de a se concentra pe susținerea R. Moldova în dezvoltarea capacităților actorilor locali urmează să creeze acele premise pentru ca responsabilizarea guvernării să fie mult mai eficientă.

Vreau să cred că, în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare, în momentul în care acestea vor fi libere și corecte și vor fi recunoscute la nivel internațional, să fie create premisele necesare pentru o resetare a relațiilor cu UE, dar mai degrabă revenirea la agenda ambițioasă, nu doar prin declarații, ci și prin acțiuni concrete din partea Guvernului și a actorilor politici.

Trebuie să revenim la acea agendă de implementare a valorilor fundamentale la care ne-am aliniat odată cu semnarea Acordului de Asociere, punând astfel accent prioritar pe domeniul legat de funcționarea instituțiilor democratice, care trebuie să fie depolitizate, pe consolidarea statului de drept, prin realizarea unei reforme sistemice a justiției.

Toate acestea trebuie să producă efecte și rezultate scontate pentru cetățeni, dar nu pentru anumite grupuri de interese limitate”, a declarat în exclusivitate pentru DW analistul.

Soarta „grea” a președintelui suspendat

Nici pentru președintele Igor Dodon acest an nu a fost deloc ușor. După ce a promis mai multe în campania electorală din 2016, cum ar fi pedepsirea celor implicați în frauda bancară, acesta s-a trezit și în acest an în incapacitatea de a-și îndeplini promisiunile, precum și în încercarea de a mima că luptă cu actuala guvernare a Partidului Democrat.

Mai mult, încercările de a se opune promovării unor miniștri și legi l-au pus într-o ipostază ridicolă, Dodon fiind suspendat în 2018 pentru a cincea oară de la investirea sa în funcție.

Lipsit de suportul actualei guvernări, președintele R. Moldova s-a concentrat în acest an mai mult pe acțiuni electorale, încercând să dezbine și să stârnească mai multe valuri de nemulțumire în rândul societății.

Astfel, înțelegând că guvernarea nu mai poate profita de pe urma retoricii pro-UE, Dodon nu a scăpat nici o ocazie de a merge în vizite repetate la Moscova și de a face promisiuni electorale de reorientare a țării spre Federația Rusă.

O altă retorică populistă a ținut de promovarea ideii moldovenismului și a luptei cu românismul. În acest sens sub patronajul lui Dodon a fost lansat filmul „Istoria Moldovei” și un alt documentar dedicat lui Ștefan cel Mare, domnitor elogiat  de președinte.

Un alt eveniment important a fost legat de renovarea clădirii președinției devastate în cadrul protestelor din 2009. Reconstrucția a fost finanțată cu ajutorul acordat de Turcia, la evenimentul de finisare a lucrărilor fiind prezent și Recep Erdoğan.

Totuși  evenimentul a fost umbrit de expulzarea netransparentă a câțiva profesori turci care lucrau la un liceu privat din Chișinău. Cu toate acestea, popularitatea președintelui nu a avut prea mult de suferit, iar ultimele sondaje de opinie confirmă că președintele moldovean continuă să fie apreciat cel mai mult de cetățeni, iar la viitoarele alegeri parlamentare partidul socialiștilor este formația cu cele mai multe șanse de a intra în parlament.

„Președintele Dodon, suspendat de mai multe ori pe parcursul anului 2018, a fost pus în situația deloc fericită de a administra statul moldovean fără a avea pârghii suficiente de putere.

Pentru a-și consolida și susține electoratul, domnia sa a folosit ceea ce a avut și mă refer aici la acțiuni care țin de vizite peste hotare, dar și acțiuni, mai mult sau mai puțin cu caracter populist. Contează însă desele vizite în Federația Rusă, de unde, domnia sa, a obținut un oarece suport.

Este ușor de presupus că domnul Dodon, anterior membru al Partidului Comuniștilor, își dorește un rezultat bun pentru socialiștii moldoveni. O majoritate parlamentară i-ar oferi posibilitatea repetării situației pe care a avut-o anterior domnul Voronin, care a fost adevăratul conducător al R. Moldova chiar dacă țara era un stat parlamentar pe atunci.

Susținerea voalată a lui Dodon din partea lui Putin va aduce puncte electorale socialiștilor, dar, în opinia mea ele vor fi insuficiente pentru ca această formațiune politică să obțină voturile necesare pentru formarea viitorului guvern. În aceleași timp, consider că socialiștii moldoveni ar putea face alianță post-electorală doar cu formațiuni politice aflate pe același siaj politic”, a comentat pentru DW Victor Nichituș, jurnalist și analist politic.

Pași prea mici în rezolvarea conflictului de pe Nistru

Reglementarea conflictului transnistrean a continuat să bată pasul pe loc și în 2018, iar încercările autorităților de la Chișinău de a ajunge la compromis în unele probleme au adus un val de critici din partea experților.

Unul din punctele importante cu care se laudă guvernarea a fost implementarea sistemului de acordare a numerelor de înmatriculare neutre pentru posesorii de autovehicule din regiunea nerecunoscută, fapt ce dă posibilitatea acestora de a circula liber în alte ţări.

Tot în 2018 a încercat să fie soluţionată şi problema şcolilor cu predare în limba română din stânga Nistrului, iar acum atât elevii cât şi profesorii din cele opt instituţii de învăţământ au acces liber la circulaţie.

O altă problemă rezolvată de autorități a vizat accesul fermierilor din raionul Dubăsari la propriile terenuri agricole situate după traseul Rîbniţa-Tiraspol, cărora le-a fost restabilit accesul pentru 88% din suprafaţa totală a terenurilor şi au fost eliberate 125 de certificate care le garantează oamenilor dreptul de a utiliza aproximativ şase mii de hectare de pământ.

Actuala guvernare a făcut mai multe vizite în SUA unde politicienii de la Chişinău le-au cerut americanilor retragerea trupelor rusești de pe teritoriul R. Moldova, declarații care au avut mai mult efect electoral.

O altă premieră și rezultat al schimbării sistemului electoral va fi că în viitorul Parlament se vor regăsi doi deputați care vor reprezenta Transnistria.

Potrivit lui Ion Manole, directorul Asociației „Promo-LEX”, toți acești pași au fost umbriți de o netransparență, care a început cu câțiva ani în urmă atât din partea autorităților moldovenești, cât și din partea partenerilor externi.

„Se observă o presiune din afară și nu suntem siguri că este prea tare contestată de autorități, care este criticată de societatea civilă. Dar, eu aș începe cu aspectele pozitive. Cred că, pentru prima dată, autoritățile au început să acorde atenție respectării drepturilor omului în regiune. Au fost acceptate propunerile organizației noastre de a include un capitol separat în Planul Național de Acțiuni pentru Drepturile Omului.

Totodată, am văzut recent cum la Tbilisi autoritățile noastre au semnat, împreună cu Georgia și Ucraina, un memorandum și sper că aceste acțiuni nu se vor limita doar la semnarea unor documente. Totodată, vreau să menționez, că după declarațiile de la Washington nu au urmat acțiuni concrete și s-au limitat la ceva formal.

Acest lucru este regretabil pentru că există loc la nivel internațional pentru a obține rezultate concrete. În momentul în care noi facem un pas și nu-l ducem la bun sfârșit, demonstrează de fapt neseriozitatea noastră, iar ulterior nu vom fi percepuți ca actori serioși în negocieri.

De asemenea, este bine că cetățenii din stânga Nistrului vor avea reprezentanți în viitorul legislativ, iar pentru noi este important modul în care cetățenii din regiune vor avea acces la informație, la toate platforme electorale ale tutor concurenților și contează foarte mult dacă votul lor va putea fi considerat unul conștient.

Din momentul în care în stânga Nistrului vor avea acces doar unii în defavoarea altor concurenți electorali nu vom putea considera că votul cetățenilor de acolo va fi unul egal cu al locuitorilor din alte regiuni ale R. Moldova”, a declarat Ion Manole.

În loc de concluzie

2019 pare a fi un an și mai dificil pentru R. Moldova, iar alegerile parlamentare din februarie vor fi un test atât pentru guvernarea actuală, cât și pentru opoziție.

În același timp, în pofida tuturor dezamăgirilor, cetățenii care încă au rămas în țară își doresc în continuare ca cele mai importante probleme să le fie rezolvate, iar politicienii să treacă de la declarații la fapte reale și să renunţe la tradiția de a veni la putere doar pentru scopuri personale.

Situația din ultimii patru ani a aruncat R. Moldova cu mult în urmă, astfel că actuala și viitoarea clasă politică vor trebui să depună un efort titanic pentru a restabili încrederea cetățenilor și a partenerilor externi.

Autor: Simion Ciochină