Reparaţiile de război aduc laolaltă Grecia şi Polonia

Tema reparaţiilor de război împovărează de zeci de ani relaţiile greco-germane. În timpul ocupaţiei naziste, grecii au trecut prin suferinţe groaznice, aproximativ trei sute de mii de oameni fiind ucişi.

Ocupanţii nazişti au secătuit economic ţara şi i-au distrus ulterior infrastructura, odată cu retragerea. De asemenea, naziştii au forţat banca centrală a Greciei să le acorde un credit estimat astăzi la 10 miliarde de euro, care nu a fost niciodată rambursat.

Cu toate acestea, subiectul este respins de guvernul german. Purtătorul de cuvând al executivului de la Berlin, Steffen Seibert a declarat, miercuri, pentru DW: "În opinia noastră, chestiunea privind reparaţiile de război germane este rezolvată din punct de vedere juridic şi politic".

Seibert face trimitere la un acord bilateral de reparaţii din 1960, când Germania a plătit suma de 115 milioane de mărci către victimele greceşti ale terorii naziste.

Din punct de vedere german, prin asta au fost onorate toate cererile de despăgubire, care oricum s-au prescris între timp.

Grecia în schimb face referire la Acordul de la Londra privind creanţele, datând din anul 1953, în baza căruia obligaţiile de plăţi din cel de-al doilea război mondial se amână până după semnarea unui "tratat de pace".

Seibert a adăugat că "nu există nicio propunere oficială a guvernului grec" în legătură cu pretenţii financiare la adresa Germaniei.

Nicio propunere nouă, ar fi trebuit să adauge reprezentantul cancelariei germane, pentru că în ultimii ani au existat mai multe. În special în 2015, la apogeul crizei datoriilor, când puterea a fost preluată de guvernul de stânga al lui Alexis Tsipras.

O altă solicitare ar putea veni foarte curând. La sfârșitul lunii septembrie, ministrul afacerilor externe din Grecia, Nikos Kotzias, a declarat, după o întâlnire cu omologul său german, Heiko Maas, la Atena: "Ceea ce este corect din punct de vedere istoric trebuie abordat la momentul potrivit și pe calea cea bună".

De asemenea, președintele parlamentului, Nikos Voutsis, dorește să prezinte plenului un raport al comisiei de reparaţii de război. În acesta, cererile de reparaţii sunt estimate la aproximativ 300 de miliarde de euro, potrivit surselor DW.

Teama de precedente

Profesorul de drept Ulrich Battis din Berlin a declarat pentru DW: "Grecii au încercat în mai multe rânduri să obţină reparaţiile, adresându-se unor tribunale naţionale şi internaţionale. Până acum, fără succes. Cu toate acestea, nu aş exclude complet şansele lor de reuşită".

Grecia în schimb face referire la Acordul de la Londra privind creanţele, datând din anul 1953, în baza căruia fostele state inamice au convenit ca obligaţiile de plăţi din cel de-al Doilea Război Mondial se fie amânate până după semnarea unui "tratat de pace".

În contextul reunificării Germaniei, mai spune Battis, partea germană a evitat în mod intenţionat să încheie un tratat de pace. "În schimb, s-a mers pe varianta unui tratat doi plus patru. Poziţia germană este aşadar că nu există niciun acord de pace, motiv pentru care nu primiţi nimic".

Profesorul berlinez afirmă însă că nu se poate vorbi despre "tertipuri juridice", cum s-a exprimat premierul Tsipras în trecut. "În definitiv, toate ţările implicate în negocieri au semnat înţelegerea. Noi nu am dictat nimic".

Berlinul este interesat în special de evitarea apariţiei unui precedent. Dacă grecii primesc câştig de cauză, zeci de ţări atacate sau ocupate de nazişti în timpul războiului, ar putea cere despăgubiri.

Guvernul german este cu siguranţă îngrijorat de faptul că şi Polonia are în vedere solicitarea de reparaţii de război din partea Berlinului.

Mai mult, comisiile parlamentare de reparaţii de război din Grecia şi Polonia conlucrează, scopul fiind sporirea presiunii asupra Germaniei. "Da, a existat o întâlnire în cerc restrâns", au confirmat pentru DW preşedintele comisiei parlamentare de reparaţii din Grecia, Triantafyllos Mitafides, şi omologul său polonez, Arkadiusz Mularczyk, un bun cunoscător al Germaniei.

Un subiect ofertant din punct de vedere electoral

Pretenţiile financiare poloneze nu sunt nici ele de neglijat. Comisia pentru reparaţii a Sejmului (parlamentul polonez) a estimat că Germania este datoare Poloniei cu aproximativ 740 de miliarde de euro.

La începutul anului viitor, Mularczyk va prezenta un raport în acest sens, urmând a se decide dacă Polonia solicită oficial reparaţiile.

Cooperarea greco-poloneză este sensibilă din punct de vedere politic. Guvernul național-conservator PiS din Varșovia se confruntă cu formaţiunea de stânga Syriza din Atena.

Există puține lucruri care unesc cele două partide din punct de vedere politic. Reparaţiile de război sunt unul dintre elementele comune.

De asemenea, în ambele țări, anul viitor se va vota un nou parlament şi vor avea loc alegeri europene. Și în Polonia, și în Grecia se poate puncta electoral cu subiectul reparațiilor de război.

În Polonia, potrivit sondajelor, mai mult de jumătate dintre respondenți consideră că ar fi bine ca Varşovia să depună o cerere oficială de despăgubire la adresa Germaniei.

Steffen Seibert, purtatorul de cuvant al cancelarei Angel Merkel a declarat pentru Deutsche Welle că nu are cunostinţă despre o cooperare între Grecia şi Polonia la acest capitol. „Ar fi surprinzator sa am informaţii despre posibile înţelegeri între Polonia şi Grecia. Nu le am.", a replicat Seibert.