Regele Iordaniei îi recomandă lui Arafat să-şi ia adio de la putere

In timp ce agenţiile de presă reiau ştirile privind întârzierea adaptării justiţiei româneşti la standardele europene, ziarele occidentale abordează relansarea disputelor referitoare la viitoarea constituţie continentală. De Telegraaf, din Haga relevă reivirea ”norilor anunţînd furtună la orizontul proiectului constituţional al UE”, din pricina statutului incert al guvernului polonez şi a plebiscitului britanic, care ameninţă să paralizeze întregul proces de ratificare a viitoarei legi fundamentale europene. Iar Daily Telegraph din Londra respinge orice posibilă subordonare britanică faţă de o constituţie străină.

Ziarele germane regretă la unison eliminarea Leipzigului din clubul select al capitalelor candidate la găzduirea Jocurilor Olimpice din 2012. Cele elveţiene şi italiene refuzul Soniei Gandhi, de a primi funcţia de premier al Indiei, întrucît ”italianca nu e destul de indiană”, după cum notează Il Messaggero din Roma.

In răstimp presa vesteuropeană continuă să se ocupe azi pe larg şi controvers de situaţia din Orientul Apropiat şi Mijlociu. Un salutar articol referitor la o alarmantă regiune adiacentă a apărut azi în cotidianul suedez Dagens Nyheter, care deplînge faptul că lumea asistă pasiv la crimele în masă comise în Sudan. ”După genocidul ruandez (acum un deceniu) Comunitatea Internaţională se arătase hotărîtă să nu-şi mai întoarcă niciodată faţa de la asemenea crime. Or iată că ele se repetă în Sudan, iar lumea urmăreşte de pe tuşă un caz pe cît de clar pe atît de tragic... Deşi unii clamează săvîrşirea unui genocid, de făcut se face prea puţin. Or în Sudan, atît UE cît şi SUA ar putea articula revendicări şi impune sancţiuni, date fiind ajutoarele de dezvoltare acordate regimului de la Khartum. Dar timpul trece”, avertizează cotidianul din Stockholm, reliefînd că reacţia tardivă a lumii se explică ”întrucît asasinatele în masă din Sudan au fost declanşate la umbra conflictelor din Afganistan şi Irak”. Ziarul cere însă imperativ să se ia măsuri pentru oprirea luptelor şi recomandă urgenta ajutorare umanitară a sudanezilor. Cei ce au urechi de auzit, s-audă....

The Independent îşi reia obişnuitele atacuri la adresa premierului Tony Blair, criticînd de această dată decizia guvernului de la Londra de a trimite în Irak un contingent suplimentar de 3.000 de soldaţi. Determinată fiind, potrivit ziarului britanic, de campania electorală americană, care este dominată, la rîndul ei, de situaţia din Irak, această hotărîre a Regatului Unit riscă ”să coste un preţ plătit de militari cu propriul lor sînge”. In context, cotidianul londonez se arată alarmat de ceea ce consideră a fi ”incapacitatea lui Blair de a înţelege cît de gravă e situaţia”. Die Welt din Berlin semnalează că dislocarea acestor trupe suplimentare a fost condiţionată de Londra de elaborarea unei strategii americane de retragere din Irak. Ziarul german menţionează şi presiunile italiene similare exercitate asupra administraţiei Bush.

Ralf Dahrendorf publică în paginile aceluiaşi ziar berlinez un amplu comentariu. Potrivit lui, lupta împotriva terorismului nu ar fi ”un război, ci doar autoapărare, statele democratice liberale fiind obligate să combată islamismul extremist în limitele legilor statului de drept", fără să recurgă deci la înjosirea, derobarea de drepturi juridice sau torturarea deţinuţilor. Reacţia la caracterul destructiv al agresiunilor al Quaidei, opinează autorul, ar trebui să rămînă principial ”constructivă”. De cu totul altă părere este analistul german Michael Wolffsohn, în opinia căruia tortura, deşi ilegală, poate constitui în condiţiile actualului război terorist un procedeu legitim. Aserţiunea, insuficient clarificată iniţial şi ca atare sever admonestată de ministrul german al apărării, Peter Struck, în măsura în care a fost făcută de un profesor al Academiei Militare din Muenchen e azi pe larg comentată şi criticată de presa germană.

In ce priveşte ampla ofensivă antiteroristă declanşată de israelieni în Gaza, întru distrugerea tunelelor spre teritoriul egiptean utilizate pentru contrabanda de arme, cotidianul moscovit Kommersant o consideră un demers menit să pregătească retragerea israeliană din fîşie, propusă de premierul Sharon. Der Standard din Viena, germanul Frankfurter Allgemeine Zeitung şi Die Welt din Berlin semnalează însă marele şi ineditul eveniment apărut în regiune. Citim în ziarul austriac: ”Faptul că liderul palestinian Yasser Arafat blochează reorganizarea serviciilor de securitate palestiniane constituie o problemă serioasă. Atît de serioasă, încît l-a determinat pentru prima dată pe un lider arab, în speţă pe regele Iordaniei Abdullah să-i ceară lui Arafat să-şi dea demisia. Frankfurter Allgemeine Zeitung explică:

”Situaţia regelui haşemit nu e simplă deloc. La răsărit Iordania se confruntă cu un Irak aflat la margina prăpastiei. La vest se eternizează conflictul israeliano-palestinian...Motiv pentru care suveranul i-a cerut şefului autorităţii autonome palestiniene, să facă bine şi să se retragă de la putere, întrucît obstrucţionează cauza palestiniană. Un limbaj atît de clar şi fără echivoc din partea unui lider arab nu s-a mai auzit până azi...”