Refugiaţi în Germania - întrebări şi răspunsuri

Câţi oameni se refugiază în prezent în Germania, şi de unde provin ei?

Refugiaţi din calea războiului din Ucraina

Între sfârşitul lunii februarie şi sfârşitul lunii septembrie 2022, Ministerul Federal de Interne a înregistrat în registrul central pentru străini aproximativ 998.000 de refugiaţi din Ucraina. Aproximativ două treimi sunt femei, o treime sunt bărbaţi. 350.000 dintre ei sunt copii şi adolescenţi. În acelaşi interval de timp, 80.000 de ucraineni au anunţat că părăsesc Germania.

Dar în realitate este posibil ca şi mai mulţi oameni refugiaţi din zona de război să se afle în Germania. Ucrainenii pot intra fără viză în Uniunea Europeană, având pentru 90 de zile libertate de mişcare în statele spaţiului Schengen. În acest interval de timp, ei trebuie să ceară permisiune de şedere pentru alte 90 de zile. Statut de protejat, în calitate de refugiat de război, au primit în Germania, potrivit UNHCR, mai bine de 700.000 de ucraineni.

Solicitanţi de azil

În Germania sosesc din nou mai mulţi oameni traversând Marea Mediterană şi statele Balcanilor de Vest. Din ianuarie până în august 2022 au fost depuse în premieră la Oficiul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF) 115.402 solicitări de azil. Anul trecut, în acelaşi interval de timp, au fost depuse 85.230 de astfel de solicitări, creşterea fiind de 35,4 la sută.

Dintre solicitanţii de azil din acest an, 34.005 sunt sirieni, 19.730 sunt afgani, 10,288 sunt irakieni. 16.937 din solicitări au fost depuse în numele unor copii născuţi în Germania, cu vârste sub un an.

Creşterea numărului de refugiaţi se datorează, potrivit Ministerului Federal de Interne, faptului că în state-gazdă sau de tranzit importante, cum ar fi Turcia, Tunisia sau Libia, s-au înrăutăţit condiţiile economice şi de politică internă. State ale UE, cum ar fi Grecia sau Italia nu mai oferă aproape niciun sprijin financiar refugiaţilor şi migranţilor, lăsându-i să călătorească mai departe spre Germania, deşi au obligaţia să se ocupe de ei.

Cum se împart refugiaţii pe landurile germane?

Există o aşa-numită "Cheie de la Königstein". În baza încasărilor fiscale şi a numărului de locuitori se calculează în fiecare an câţi refugiaţi poate şi trebuie să găzduiască fiecare land federal în parte. Astfel se asigură o distribuţie echitabilă.

Dacă un land se simte suprasolicitat, poate să anunţe că nu mai primeşte refugiaţi. În acest an au făcut deja acest lucru 12 din cele 16 landuri federale, fiindcă au putut dovedi că au primit mai mulţi refugiaţi decât ar fi trebuit, potrivit "Cheii de la Königstein". Şi o serie de oraşe şi comune au anunţat că nu mai pot primi refugiaţi. Urmarea este că refugiaţii de război ucraineni se pot caza la rude sau prieteni, dar nu mai primesc ajutor social din partea autorităţilor locale.

Există suficient spaţiu locativ?

În luna iunie, în majoritatea oraşelor şi comunelor mai existau suficiente locuri în locuinţe şi spaţii de cazare la comun. Dar situaţia s-a schimbat între timp. În tot mai multe oraşe şi comune nu mai sunt locuri disponibile. La fel ca şi în anii 2015-2016, se montează paturi de campanie în săli de sport. Iar corturile instalate în vară ca soluţie provizorie, rămân în picioare fiindcă nu se găseşte alternativă.

Situaţia este tensionată pe piaţa germană a spaţiului locativ. Locuinţe goale există cel mult în regiunile rurale izolate. Gerald Knaus, expert în materie de migraţie, a avertizat pentru trustul de presă Funke Mediengruppe că "ne aflăm în faţa unei ierni a refugiului de dimensiuni istorice, dacă situaţia din Ucraina se va agrava şi nu va funcţiona aprovizionarea cu căldură şi curent fiindcă în războiul rus de agresiune vor fi distruse termocentrale sau vor fi folosite arme de distrugere în masă".

Funcţionează integrarea socială?

Pentru refugiaţi se ţin cursuri de integrare şi limbă germană. Din datele existente în septembrie, 100.000 de refugiaţi ucraineni s-au înscris în total pentru a lua parte la ele. Cursurile sunt compuse din 600 de unităţi de învăţare a limbii şi 100 de unităţi de orientare, în care se predau lecţii privind Germania, despre stat, societate şi istorie.

Pe lângă cei 100.000 de ucraineni, alte 90.000 de persoane iau parte în prezent la astfel de cursuri, care se desfăşoară la nivelul întregii ţări în 1500 de şcoli lingvistice atestate şi instituţii de învăţământ.

Cum sunt îngrijiţi copiii?

Mai bine de 193.000 de copii şi adolescenţi din Ucraina au fost admişi din februarie în şcolile germane. În vreme ce numărul lor a crescut încet în primele luni, după vacanţa de vară a sporit razant, suprasolicitând şcolile.

Asociaţia Învăţământ şi Educaţie din Germania (VBE) vorbeşte despre "probleme aproape imposibil de soluţionat" în şcoli. Acolo "nu există spaţiu suficient, lipsesc cadrele didactice, nu există sprijin din partea altor profesii, cum ar fi de exemplu personal de specialitate pentru tratarea traumelor psihice. Toate acestea fac imposibilă o integrare de succes, în ciuda eforturilor masive ale personalului didactic", a declarat preşedintele asociaţiei, Udo Beckmann, pentru agenţia de presă dpa.

Ce ajutoare solicită autorităţile locale?

Oraşele şi comunele cer mai mulţi bani pentru aprovizionarea refugiaţilor şi extinderea capacităţilor de cazare a acestora, inclusiv în proprietăţi ale guvernului federal. Refugiaţii ucraineni primesc în Germania din iunie un ajutor pentru satisfacerea nevoilor de bază, dacă nu se pot întreţine singuri. În august, 546.000 de oameni beneficiau de acest ajutor, dintre care 191.000 erau inapţi pentru muncă, fiind în marea lor majoritate copii.

În aprilie guvernul federal de la Berlin a plătit două miliarde de euro suplimentar guvernelor regionale, oraşelor şi comunelor, pentru întreţinerea refugiaţilor. În noiembrie urmează să fie clarificată finanţarea pe viitor, deşi banii din aprilie au fost cheltuiţi deja de multă vreme, după cum au comunicat Deutscher Städtetag şi Städte- und Gemeindebund, cele două uniuni care reprezintă interesele autorităţilor locale.

Acestea au cerut organizarea unei reuniuni la vârf cu reprezentanţi ai guvernului federal, ai celor regionale şi ai autorităţilor locale. Reuniunea se desfăşoară marţi (11.10.), dar ministra federală de Interne, social-democrata Nancy Faeser nu a invitat la întâlnire decât reprezentanţi ai autorităţilor orăşeneşti şi comunale, nu şi ai guvernelor regionale.

Este iminentă o criză comparabilă cu cea din 2015-2016?

Politicieni ai partidelor de opoziţie avertizează că da. Ministrul bavarez de Interne, creştin-socialul Joachim Hermann a declarat: "Dacă se adună solicitanţii de azil şi refugiaţii de război din Ucraina, atunci am depăşit cu mult numărul înregistrat în 2016." Începând din vara anului 2015, în Germania au sosit în decurs de câteva luni 1,2 milioane de oameni, preponderent din Siria, Afganistan şi Irak.

Cum intenţionează să acţioneze guvernul federal?

Problemele sunt cunoscute în Ministerul Federal de Interne. Ministra Nancy Faeser vrea să identifice împreună cu autorităţile locale posibilităţile concrete de ameliorare a situaţiei. Dar Berlinul crede că nu este nevoie doar de o convenţie naţională în domeniu, ci şi de una la nivel european. Aceasta fiindcă refugiaţii din Ucraina nu sunt distribuiţi unitar în Europa. Polonia şi Cehia găzduiesc cei mai mulţi oameni, Germania aproape un milion, iar Franţa, de exemplu, mult mai puţini.

Având în vedere numărul crescut de solicitări de azil, se urmăreşte şi îngrădirea intrărilor ilegale în spaţiul Schengen prin ţările din Balcanii de Vest. Controlalele la intrările în Austria au fost prelungite, iar la graniţa cu Cehia poliţia federală germană şi-a întărit prezenţa. În context, deputatul liberal german Stephan Thomae, a declarat într-un interviu apărut în presă, că "avem urgentă nevoie acum de o reuniune europeană la vârf pe tema migraţiei, pentru a stabili reguli clare privind modul în care Europa va trata prezentul aflux de refugiaţi şi cele viitoare".