Reforme sau sfârșitul extinderii UE?

Cu un document neoficial, format din șase pagini, diplomația franceză încearcă să calmeze o parte din nemulțumirile stârnite în octombrie de președintele Emmanuel Macron, care a blocat deschiderea procedurilor de aderare pentru Albania și Macedonia de Nord la summit-ul UE de la Bruxelles, intrând în coliziune cu restul UE, în special cu cancelara Angela Merkel și cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

Liderii europeni s-au contrazis preț de câteva ore în legătură cu procedurile de aderare pentru cele două țări. Deși izolat, Macron a rămas intransigent. La scurt timp după aceea, von der Leyen, aflată în vizită la Paris, a respins îngrijorările lui Emmanuel Macron: "Trebuie să ne ținem cuvântul și să deschidem procesul de aderare". Acest lucru este în conformitate cu punctul de vedere al Berlinului, unde includerea țărilor balcanice în UE este considerată drept obiectiv strategic important.

Parisul a detaliat propunerile de reformă pe care președintele francez le consideră necesare pentru reluarea extinderii UE. În loc să fie deschise 35 de capitole pe diverse teme, în viitor ar trebui să fie urmărite șapte priorități tematice, care vor fi procesate una după alta, se arată în documentul amintit.

Capitolul I se referă șa drepturile fundamentale și statul de drept, capitolul II la educație și știință, capitolul III la ocuparea forței de muncă și afacerile sociale, și așa mai departe.

Potrivit propunerii franceze, atunci când încheie procesul de negocieri pentru un anumit domeniu, ţara respectivă devine parte a politicii europene în acel domeniu şi are acces la fonduri structurale ale UE.

"Criteriile de progres de la o secțiune la alta trebuie să fie bine definite și să fie asigurată implementarea lor eficientă și susținută", se subliniază cu severitate. În plus, trebuie să se asigure că procedura de aderare este reversibilă atunci când o țară regresează din punct de vedere politic. Singura rază de speranță din propunerile franceze este afirmația potrivit căreia "Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia de Nord, Serbia și Muntenegru aparțin de Europa din punct de vedere istoric, cultural și geografic".

O parte dintre diplomații europeani reacționează drastic și, în principiu, pun la îndoială voința Franţei de a include mai multe țări în UE. În plus, în documentul francez este solicitată nu numai reformarea procesului de aderare, ci şi a UE în ansamblu. Asta arată că francezii nu iau în serios Balcanii, sugerează surse diplomatice.

Poziția Germaniei

Ministrul german de Externe, Heiko Maas, a precizat în timpul vizitei sale la Skopie săptămâna trecută că poziția Franței a dat naștere la disensiuni. El a numit amânarea negocierilor de aderare drept "cea mai mare greșeală a UE" din ultimul timp și a subliniat că integrarea Balcanilor de Vest este importantă pentru securitatea și stabilitatea în întreaga Europă.

Și din Parlamentul European vin reacții critice la adresa lui Macron. Social-democrata germană Katharina Barley a declarat: "Este important să nu ne încălcăm promisiunile făcute țărilor candidate. De aceea este inacceptabil să folosim reforma procesului de extindere ca scuză pentru a refuza începerea discuțiilor de aderare cu țări precum Macedonia de Nord și Albania, care au recurs la reforme uneori foarte drastice din dorința de a respecta condițiile UE".

Pe de altă parte, se poate vorbi despre reorganizarea procesului de aderare. La acest capitol, a subliniat Barley, sugestiile lui Macron conțin "puncte demne de dezbătut, cum ar fi clarificarea suplimentară a etapelor procesului de aderare" - dar diplomații pun la îndoială ideea de a permite țărilor candidate să sară peste obstacolul cel mai înalt, respectiv implementarea completă a standardelor europene în materie de stat de drept, după cum cer francezii.

În urmă cu cincisprezece ani, îndeosebi Franța ceruse ca România și Bulgaria să adere la UE cât mai curând posibil. Alte țări aveau rezerve la acea vreme, își amintește Erwan Fouere de la "Centrul pentru Studii de Politică Europeană", think tank cu sediul la Bruxelles. Cu toate acestea, când s-a constatat că cele două state au făcut pași înapoi în ceea ce privește statul de drept și combaterea corupției, opinia publică s-a schimbat. Fouere consideră că Macron este interesat acum de alegerile locale din primăvara anului viitor.

Expertul afirmă, de asemenea, că există câteva aspecte pozitive în propunerile Franţei, mai ales dacă ar fi posibil ca țărilor în cauză să li se acorde fonduri structurale înainte de aderare. Unele dintre modificări pot fi realizate în conformitate cu regulile existente, ceea ce s-ar putea întâmpla destul de rapid. De asemenea, Fouere spune că ar trebui să existe o supraveghere mai accentuată a modului în care sunt parcurse etapele de reformă în țările candidate.

Schimbările cu adevărat necesare ar putea fi convenite până în martie, adaugă analistul politic, care admite însă că nu știe dacă nu cumva Emmanuel Macron se va răzgândi după alegerile regionale, dând undă verde țărilor candidate. Nerăsplătirea progreselor realizate ar afecta motivația acestor țări, adaugă Fouere.