Se păstrează jocul cifrelor la alegerile viitoare?

Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), până în ultima zi de recenzare, 31 iulie, au fost înregistrate 18,5 milioane de persoane, reprezentând 95,4% din populaţia rezidentă ţintă estimată a României la 1 decembrie 2021. Această dată funcționează ca un punct central în statisticile viitoare ale UE, fiindcă toate cele 27 de state membre al Uniunii Europene trebuie să facă recensăminte care să se raporteze la 1 decembrie 2021. În acest fel, informațiile strânse în UE pot deveni compatibile unele cu altele și pot fi folosite în estimările periodice demografice și economice pe care le face Bruxelles-ul.

Acesta e primul recensământ autohton organizat integral în format digital și al 13-lea recensământ din istoria țării. Rezultatele parțiale vor fi publicate în luna decembrie, iar cele finale abia în toamna anului 2023. Anumite erori în calculele finale ar putea apărea dacă cele cinci procente de populație nerecenzată nu este uniformă pe tot teritoriul. Pare surprinzător că în orașele mari, mulți oameni nu au fost cuprinși în această mare cercetare. Nu e clar cât de relevant este faptul că 22% dintre bucureșteni și alte procente importante de locuitori ai marilor orașe (Sibiu, Iași, Constanța, Brașov etc.) nu vor fi luați în calcul la recensământ pentru că nu au fost recenzați.

Oricum rezultatele cercetării nu sunt optimiste. Președintele INS, Tudorel Andrei, vede un dezechilibru demografic imposibil de îndreptat în viitorși pe care îl rezumă într-o singură propoziție: „În 2020, la 143 de pensionari aveam 100 de copii sub 15 ani”. Acest raport vorbește despre criza viitoare a sistemului de pensii și despre lipsurile de pe piața muncii. Românii vor fi mai puțini și mai bătrâni. La prima vedere, față de recensământul din 2011, se constată o scădere cu un milion de persoane. Este o scădere moderată, față de așteptările experților, fiindcă pandemia i-a readus acasă pe mulți români care lucrau în alte state europene. Totuși, conform rapoartelor ONU, în afara țării ar mai fi 4 milioane de români.

De fapt numărul total al românilor care locuiesc în țară va fi neclar și la terminarea calculelor legate de recensământ pentru că în România există mai multe instituții care strâng astfel de informații, iar datele lor nu se suprapun: Dincolo de Institutul Național de Statistică, mai există baze de date la Autoritatea Electorală Permanentă, care decide numărul de votanți, și la Ministerul Afacerilor Interne. De pildă, în vreme ce statisticienii vorbesc despre o populație totală de circa 19 milioane, Autoritatea Electorală a anunțat că pe 31 iulie 2022 erau înregistrați cam tot atâția votanți (18.873.368) din care se precizează că 788.390 au domiciliul în străinătate. Altfel spus, numărul votanților pare supradimensionat.

Profesorul Vasile Ghețău, probabil cel mai cunoscut demograf autohton, spune că pentru corectitudine și acuratețe, ar trebui ca „datele asupra populației cu domiciliu și cu reședința obișnuită să fie gospodărite în scop statistic și electoral de o singură instituție: Institutul Național de Statistică”.

Profesorul Ghețău sugerează și de unde vin suspiciunile tradiționale legate de numărul votanților pornind de la faptul că la alegerile locale în liste nu ar trebui să fie decât populația cu reședința obișnuită in țară. Numai că această populație nu a fost cunoscută după recensământul din 2011 pe localități și pe vârste, din cauza absenței datelor despre migrația externă a românilor pe localități și pe vârste. Demograful crede că e posibil să se folosească din nou „o populație electorala nereală la nivel de localități”.

Partidele mari s-au jucat mereu cu aceste liste pe care apar oameni care nu mai locuiesc demult într-un loc sau altul, dar au rămas cu adresa acolo.