Rata natalităţii scade drastic în Germania

Rata natalității scade în Germania. Conform Institutului pentru Cercetări Economice (ifo), situaţia statistică este în prezent de 1,35 copii la o femeie, comparativ cu 1,58 copii în anul 2021. Scăderea este mai pronunțată în estul Germaniei decât în landurile vestice. Datele Oficiului Federal de Statistică arată că, din ianuarie până în iulie 2024, s-au născut în Germania aproximativ 392.000 copii, cu trei procente mai puțini decât în aceeași perioadă a anului 2023. Statisticienii apreciază că această tendință descrescătoare, care a caracterizat deja anii 2022 și 2023 (693.000), se accentuează. În 2021 s-au născut 795.500 copii în Germania. 

Anii cu aproape 800.000 de nou-născuți au început abia din 2016. Până atunci, statisticienii au raportat un număr semnificativ mai mic de naşteri în Germania, alarmând factorii politici. Astfel, în 2013 s-au născut doar aproximativ 682.000 de copii, iar în 2015 peste 737.000. În anii de vârf, între 2016 și 2021, la 1000 de locuitori au fost mai mult de nouă nou-născuți. Acum, sunt doar 8,2, chiar mai puțin decât în urmă cu zece sau cincisprezece ani.

Fluctuațiile semnificative ale acestor cifre au întotdeauna consecințe pe termen lung. Acestea se referă mai întâi la numărul necesar de locuri pentru îngrijirea copiilor și pentru educația școlară. Pe termen lung este vorba despre forța de muncă și despre finanțarea stabilă a fondurilor de pensii. În cele din urmă, o rată scăzută a natalității este și un motiv pentru justificarea imigrației.

Diferențe Est-Vest

Institutul ifo atrage atenția asupra unui detaliu: numărul de nașteri în landurile est-germane scade mai rapid decât în landurile vestice. La nivel național, numărul nou-născuților a scăzut între 2021 și 2023 cu aproape 13%. În landurile est-germane, scăderea a fost de 17,5%. Acest lucru se corelează cu tendința statistică de migrare a femeilor tinere din estul spre vestul Germaniei, pentru perspective mai bune profesionale sau personale.

Scăderea numărului total de nașteri este în esență explicabilă și nu reprezintă o surpriză, deoarece, la nivel societăţii, numărul femeilor de vârstă fertilă scade. Totuși, aceasta nu explică în totalitate tendința evidentă. Statisticile arată că scăderea numărului de nou-născuți se datorează și unei rate mai scăzute a natalității în rândul femeilor.

„Comportamentul legat de naștere, exprimat prin rata natalității, s-a schimbat masiv în ultimii trei ani”, spune Joachim Ragnitz, director adjunct al sucursalei ifo din Dresda, într-un interviu pentru Deutsche Welle. „Se pare că şi criza COVID-19, izbucnirea războiului din Ucraina și pierderile de venit real din cauza inflației ridicate au determinat multe familii tinere să amâne dorința de a avea copii.” Motivele sunt doar presupuneri și nu sunt atestate statistic.

Economistul Ragnitz explică faptul că, în Germania, decizia de a avea un copil este, în cele din urmă, o chestiune privată. În această decizie sunt importanți numeroși factori, în special evaluarea costurilor și beneficiilor, dar și perspectiva asupra propriei vieți. Este incontestabil că un copil implică pentru o familie un cost de aproximativ 180.000 de euro. De aceea, cuplurile sau familiile iau o decizie pe „foarte, foarte lungă durată”. Politica are sarcina de a schimba calculul de bază „prin creșterea beneficiilor sau reducerea costurilor”.

O temă de dezbatere permanentă

De zeci de ani, în Germania există dispute privind măsurile adecvate. De cele mai multe ori există o competiție între sprijinul instituțional, prin oferte ample de îngrijire și o mai bună compatibilitate între familie și carieră, și sprijinul individual prin alocații mai mari pentru copii. În mod constant, apar – inclusiv din partea Ministerului Federal al Familiei – estimări conform cărora politicile de sprijin familial costă contribuabilii până la 200 de miliarde de euro pe an. Printre acestea se numără alocațiile pentru copii, scutirile fiscale pentru copii și investițiile în educație.

Potrivit expertului ifo, este necesară cu siguranță o schimbare de gândire fundamentală în societate. El oferă un exemplu concret: „În prezent, există hoteluri care fac reclamă prin faptul că nu acceptă copii. Asta reflectă, în esență, o imagine a copiilor ca elemente perturbatoare.” De aceea, societatea ar trebui să-și pună întrebarea cum tratează copiii și familiile și ce dorește să facă pentru ei, atât material, cât și ideologic.

Indiferent dacă politica, prin măsuri specifice de sprijin familial, sau întreaga societate, printr-o schimbare fundamentală de atitudine, contribuie la o altă mentalitate și la alte cifre, acest lucru, conform lui Joachim Ragnitz, nu va schimba rapid evoluţia. „Ambele ar putea juca un rol doar pe termen lung, nu pe termen scurt. Indiferent de măsurile luate, schimbările se vor resimți doar foarte, foarte târziu.