Rasism și antisemitism în Germania
27 iunie 2023Violență extremă este atunci doi bărbați sunt atacați la Berlin cu bâte de baseball și cuțite pentru că ar fi strigat „Israelul liber”. Violența extremă este definită de Asociația Federală a Centrelor de Cercetare și Informare asupra Antisemitismului (RIAS) drept „atacuri fizice sau care pot avea ca rezultat pierderea vieții și vătămarea corporală gravă, dar și simpla tentativă de a comite astfel de acte”.
RIAS a înregistrat nouă cazuri de violență extremă în noul său raport anual „Incidente antisemite în Germania 2022”. Este cel mai mare număr de cazuri raportate de când RIAS a început să documenteze, în 2017. „Astfel de atacuri, care implică violență extremă, se pot răsfrânge și asupra unor zone care nu au fost direct afectate de incidentele propriu-zise, deoarece pot afecta semnificativ sentimentul de securitate printre cetățenii de etnie evreiască”, spune Bianca Loy, co-autor al studiului, pentru DW.
Este pentru prima dată când raportul comasează date din unsprezece landuri federale și oferă o imagine a violențelor antisemite la nivel național. Chiar dacă violența extremă a crescut, potrivit raportului RIAS, numărul total al incidentelor antisemite a scăzut ușor față de anul precedent.
O posibilă explicație este faptul că în 2022 nu au existat evenimente majore care să ofere cadrul pentru ieșiri vehemente antisemite, cum a fost conflictul din Fâșia Gaza, din mai 2021, dintre Hamas și armata israeliană. Pandemia, care a iscat numeroase teorii ale conspirației și, implicit, porniri antisemite și manifestări de relativizare a Holocaustului, nu a mai jucat un rol atât de important în public în 2022.
RIAS clasifică drept cazuri de violență extremă câteva tentative de atac și atacuri concretizate împotriva unor instituții evreiești din Renania de Nord-Westfalia (NRW), în noiembrie 2022, inclusiv asupra casei rabinului de la Sinagoga Veche din Essen. Din fericire, în aceste incidente, nimeni nu a fost rănit.
Iranul, o amenințare reală
Parchetul Federal investighează mai multe persoane în legătură cu aceste incidente, despre care se speculează că ar avea legătură cu Republica Islamică Iran. „Este șocant că aceste trei atacuri, derulate în succesiune rapidă, nu au atras o reacție mai amplă în societate”, spune Loy. „Dar pericolul este foarte prezent pentru comunitățile evreiești. Iar absența unor reacții din societate contribuie la creșterea insecurității”. Amenințarea Iranului ar trebui luată în serios, avertizează Bianca Loy, pentru că regimul de la Teheran are resurse pentru a lansa atacuri în Germania, iar ideologia statului iranian este foarte antisemită.
Pe lângă cazurile de violență extremă, diverse incidente aparent minore antisemite continuă să facă parte și din cotidian. Apar adesea în locuri pe care „cei afectați le vizitează în mod regulat sau pe care nu le pot evita în viața de zi cu zi”, observă raportul citat.
Este adevărat că RIAS poate înregistra acum mai multe cazuri datorită conștientizării crescute. Cu toate acestea, organizația este convinsă că un număr foarte mare de cazuri rămâne neraportat.
Discriminări multiple suprapuse
Raportul RIAS din acest an înregistrează în mod explicit și suprapunerea mai multor forme de discriminare. Femei care, de exemplu, nu sunt insultate doar antisemit ci și într-o manieră sexistă. Sau, în cazul războiului din Ucraina, teorii ale conspirației antisemite combinate cu denigrarea pe criterii etnice a ucrainenilor. „Antisemitismul nu este un fenomen izolat. Se întâmplă adesea simultan cu alte forme de discriminare", spune Loy, reprezentantă a RIAS.
În Germania, responsabilă pentru combaterea discriminării este Agenția Federală Anti-Discriminare (ADS). Legea care reglementează egalitatea de tratament prevede că în Germania nimeni nu poate fi discriminat din motive rasiale, din cauza originii etnice, a sexului, religiei sau convingerilor sale. Cine a suferit o formă discriminare poate contacta agenția anti-discriminare. Anul trecut au făcut-o mai mulți cetățeni decât oricând. ADS a primit peste 8800 de cereri de consiliere din partea unor persoane care au raportat că au fost discriminate. Față de anul precedent, numărul anchetelor a crescut cu 14 la sută, față de 2019 s-a dublat.
Oamenii au raportat cel mai frecvent (43% din cazuri) discriminare rasială. În 27 la sută din situații, plângerile s-au referit la discriminarea unor persoane cu dizabilități iar în 21 de procente a fost vorba despre anchete declanșate de discriminarea de gen. Majoritatea situațiilor s-au petrecut la locul de muncă dar au fost și destule cazuri trăite în viața de zi cu zi - respingerea cererii de închiriere a unui apartament, adresări jignitoare în mijloace de transport sau la restaurant, de exemplu.
„Din ce în ce mai mulți oameni reacționază la discriminare iar acesta este un semn important de maturizare socială”, spune Comisarul Federal pentru Antidiscriminare, Ferda Ataman. Faptul că oamenii au curajul să vorbească despre discriminare și să ceară ajutor arată o continuă creștere a conștientizării de către public a nevoii de a lua poziție față de discriminare.